În an electoral, Junghietu, despre reducerea tarifelor la energie: Nu se justifică. ANRE decide, nu ministerul

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii ruși continuă să transfere sume masive din conturile deschise în băncile străine către sistemul bancar intern. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Centrale a Rusiei, doar în luna august au fost aduse în țară fonduri nete de 58,5 miliarde de ruble, echivalentul a aproape 650 de milioane de dolari – nivel apropiat de recordul din martie (58,9 miliarde ruble).

În ultimele șase luni, rușii au repatriat în total circa 188 miliarde de ruble, adică peste 2 miliarde de dolari, marcând cel mai mare flux pozitiv din 2018, de când aceste date sunt publicate oficial. În această perioadă, singura lună cu ieșiri nete a fost aprilie, când s-au transferat în străinătate aproximativ 6,4 miliarde ruble.

La 1 septembrie, economiile rușilor păstrate în băncile-neresidente se ridicau la 6,14 trilioane de ruble, dar Banca Centrală admite că nu cunoaște exact ce se întâmplă cu banii retrași – o parte ar fi fost folosiți pentru importuri sau cheltuieli curente ale cetățenilor relocați.

Fenomenul marchează o schimbare semnificativă: până în 2025, rușii transferau de regulă mai mulți bani în afara țării decât aduceau înapoi. Analiștii pun inversarea tendinței pe seama întăririi rublei, diferențelor mari de dobânzi și a speranțelor legate de sfârșitul războiului, alimentate de discuțiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump din februarie.

Totodată, banii rușilor devin tot mai „nepoftiți” în băncile occidentale: numeroase conturi sunt blocate sau închise, în timp ce unele state, precum Kazahstan, au înăsprit regulile pentru deschiderea conturilor de către străini. Mulți ruși – inclusiv cei bogați – apelează la canale alternative, precum criptomonedele, utilizate tot mai frecvent pentru plăți internaționale, inclusiv în tranzacții imobiliare în UE.