În ciuda prognozelor, fluxurile de remitențe rămân puternice în timpul crizei COVID-19. Cum stau lucrurile în Moldova

Pe parcursul anului 2021, remitențe în valoare de 540 miliarde de dolari au ajuns în țările cu venituri mici și medii. Această valoare este în scădere cu 8 miliarde de dolari față de cea înregistrată în 2019, arată un raport al Băncii Mondiale.

În ciuda pandemiei COVID-19, remitențele au rămas stabile în 2020, scăderea înregistrată fiind mai mică decât s-a prevăzut anterior. Remitențele înregistrate oficial, ajunse în țările cu venituri mici și medii au ajuns la 540 miliarde dolari în 2020, în scădere cu doar 1,6% față de totalul remitențelor din 2019, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind migrația și dezvoltarea.

Scăderea remitențelor înregistrate în 2020 a fost mai puțin semnificativă decât în timpul crizei financiare globale din 2009 (4,8%). De asemenea, s-a dovedit a fi mult mai puțin semnificativă decât declinul investițiilor străine directe (ISD) în țările cu venituri mici și medii: în 2020, aceste investiții (cu excepția investițiilor în economia chineză) au scăzut cu peste 30 la sută. Ca urmare, remitențele către țările cu venituri mici și medii au depășit ISD combinat (259 miliarde dolari) și asistența externă pentru dezvoltare (179 miliarde dolari) în 2020.

Oficializarea transferurilor, element cheie

Factorii-cheie ai fluxurilor stabile de remitențe includ stimulente fiscale care au îmbunătățit economiile mai mult decât era de așteptat în țările beneficiare de migranți, trecerea de la numerar la transferuri digitale și canale informale la canale formale de transmitere a banilor, precum și modificări ciclice. Volumul real al remitențelor, incluzând atât remitențele formale, cât și cele neformale, este considerat a fi mai mare decât cifrele raportate oficial, deși nu este clar în ce măsură pandemia COVID-19 a afectat remitențele neoficiale.

„Pandemia COVID-19 continuă să facă ravagii în familiile din întreaga lume și, în acest mediu, remitențele rămân o sursă vitală de venit pentru cei săraci și vulnerabili”, a spus Michal Rutkowski, directorul Băncii Mondiale pentru Practica Globală pentru Protecția Socială și Ocuparea Forței de Muncă.

„La proiectarea măsurilor de sprijin economic și la dezvoltarea unor rețele naționale de siguranță socială, trebuie să se ia în considerare în continuare nevoile și interesele tuturor comunităților, inclusiv ale migranților.”

Creșteri ale fluxurilor de remitențe au fost înregistrate în America Latină și Caraibe (în creștere cu 6,5%), Asia de Sud (în creștere cu 5,2%) și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (în creștere cu 2,3%). În același timp, fluxurile de remitențe către Asia de Est și Pacific au scăzut cu 7,9 la sută, în Europa și Asia Centrală cu 9,7 la sută și în Africa subsahariană cu 12,5 la sută. Scăderea fluxurilor de remitențe către Africa subsahariană a fost aproape în întregime atribuită unei scăderi de 28% a remitențelor către Nigeria. Remitențele către Africa subsahariană, cu excepția Nigeriei, au arătat rezistență și au crescut cu 2,3 la sută.

Performanța relativ puternică a remitențelor în timpul crizei COVID-19 demonstrează, de asemenea, importanța colectării la timp a datelor. Având în vedere importanța crescândă a remitențelor ca sursă de finanțare externă pentru țările cu venituri mici și medii, este necesar să se îmbunătățească colectarea datelor privind remitențele, inclusiv colectarea mai frecventă a datelor și raportarea în timp util a remitențelor, precum și o mai bună detaliere a datelor privind direcțiile și canalele de transfer de bani.

„Fluxurile de remitențe au arătat o rezistență remarcabilă la șocuri. Remitențele ajută la satisfacerea nevoilor crescute ale familiilor pentru un venit din mijloacele de trai ”, a declarat Dilip Ratha, autor principal al Raportului privind migrația și remitențele și șef al Parteneriatului global pentru transferul de cunoștințe pentru migrație și dezvoltare (KNOMAD).

„Nu le mai putem trata ca fiind nesemnificative. Banca Mondială a monitorizat migrația și fluxurile de remitențe timp de aproape douăzeci de ani. Dezvoltăm parteneriate cu guverne și parteneri pentru a furniza date actualizate și pentru a contribui la îmbunătățirea eficienței remitențelor. ”

Banca Mondială asistă țările membre în monitorizarea fluxului de remitențe prin diferite canale, costul și ușurința transferului de fonduri și reglementările privind integritatea financiară care afectează fluxurile de remitențe. În colaborare cu statele membre ale G20 și comunitatea globală, Banca încearcă să reducă costul remitențelor și să extindă acoperirea celor săraci.

Tendințe regionale în remitențe

Remitențele către Europa și Asia Centrală au scăzut cu aproximativ 9,7% în 2020 la 56 miliarde dolari, deoarece pandemia globală și prețurile scăzute ale petrolului au afectat grav lucrătorii migranți din regiune.

Criza economică din 2020 nu a fost fără precedent: pe fondul crizelor anterioare din 2009 și 2015, volumul remitențelor în regiune a scăzut cu 11 și, respectiv, 15%.

În 2020, volumul remitențelor a scăzut în aproape toate țările din regiune.

Deprecierea rublei rusești a dus la o scădere semnificativă a volumului de remitențe în această regiune în termeni de dolari SUA.

Se așteaptă ca remitențele să scadă cu încă 3,2% în 2021, deoarece se așteaptă ca recuperarea regiunii după criză să fie lentă.

Costul remitențelor: Costul mediu al transferului de 200 USD în această regiune în al patrulea trimestru al anului 2020 a scăzut ușor la 6,4%.

La nivel global, transferurile din Rusia rămân cele mai puțin costisitoare: costul unei remitențe din această țară a scăzut de la 2,1% la 1%.

În cadrul regiunii, rămân diferențe semnificative în ceea ce privește costul transferurilor în direcții diferite: cele mai scumpe au fost transferurile din Turcia în Bulgaria, iar cele mai puțin costisitoare – din Rusia în Georgia.

Unde se situează Moldova

Moldova ocupă locul 4 între țările din Europa și Asia Centrală în ceea ce privește ponderea remitențelor către țări din străinătate în PIB, cu un indicator de 16,3%

De asemenea, a intrat în TOP-10 țări din Europa și Asia Centrală în ceea ce privește volumul de remitențe primite în țară din străinătate la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt datele prezentate de Banca Mondială în noul său raport privind migrația și dezvoltarea (Migration and Development Brief). Conform documentului publicat, printre țările din Europa și Asia Centrală, cea mai mare pondere în PIB a remitențelor către țări din străinătate este în Kârgâzstan, Tadjikistan și Kosovo, reprezentând 29,4%, 27,3% și respectiv 18,4%. Moldova ocupă locul 4 cu 16,3%.

Cu referire la volumul de remitențe către țări din străinătate, între statele Europei și Asia Centrală la sfârșitul anului 2020, liderii sunt: Ucraina – 15,1 miliarde USD, Rusia – 9,8 miliarde USD, Uzbekistan – 7 miliarde USD, Serbia – 3,9 miliarde USD, Kârgâzstan – 2,2 miliarde USD, Tadjikistan – 2,2 miliarde USD, Georgia – 2,1 miliarde USD, Moldova – 1,9 miliarde USD, Bosnia și Herțegovina – 1,8 USD miliarde de dolari, Albania – 1,5 miliarde de dolari.

#banca Mondială #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.