În Polonia, cărbunele se scoate direct din grădină. O afacere ilegală pentru care unii polonezi și-au lăsat meseriile

28 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Patru oameni scot într-o zi o tonă de cărbune doar săpând în grădină sau în împrejurimile casei. Este o formă de minerit, ce-i drept, ilegală dar care în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară se practică intens. Localnicii nu pot ignora că stratul de cărbune este amplasat la doar un metru adâncime în terenurile din jurul casei, parcuri şi grădini. Iar toate acestea în timp ce Polonia se confruntă cu o criză energetică, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.

Timp de două secole, în Walbrzych, economia s-a bazat pe extracția de cărbune, însă puțurile au fost închise unul câte unul. Minerii au fost disponibilizați, iar numărul șomerilor a crescut. În ultima vreme, mineritul ilegal de cărbune da devenit pe zi ce trece o afacere extrem de profitabilă.

Jurnaliștii de la Bloomberg au stat de vorbă cu un localnic. Nu a vrut să își dezvăluie numele întreg. A recunoscut că a renunțat la taximetrie pentru că banii pe care îi câștigă din mineritul în grădină sunt mult mai mulți.

Şoferul de taxi polonez Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul, scrie Bloomberg. Grzegorz a renunţat la taximetrie în favoarea unei ocupaţii mult mai profitabile, într-un moment în care Polonia se confruntă cu o criză energetică: mineritul ilegal de cărbune.

În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini. O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.

„Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani”, spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.

În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.

Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară unde 37% dintre gospodării folosesc cărbune pentru a se încălzi.

În condiţiile în care rezervele de cărbune s-au epuizat şi temperaturile au coborât, polonezii au început să ia măsuri. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului într-o ţară unde primele trei mari oraşe, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, se numără printre cele mai poluate zece oraşe din lume.

La Walbrzych, polonezii au început să pună mâna pe târnăcop şi să sape după cărbune. Primarul Roman Szelemej dă vina pe Guvernul de la Varşovia, pentru că a creat o dependenţă naţională de cărbune. „Criza actuală ne arată că asta a fost o greşeală”, spune primarul din Walbrzych.

Mineritul ilegal nu este ceva nou, pur şi simplu cunoaşte o revenire. Rata şomajului este de 12% în satele din apropiere, de aproape trei ori mai mare decât în oraşul Walbrzych, astfel că oportunitatea de a face bani este tentată pentru cei care au cunoştinţe de minerit. În aceste condiţii s-au înmulţit puţurile artizanale în păduri şi câmpuri.

Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal.

Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII