În Polonia, cărbunele se scoate direct din grădină. O afacere ilegală pentru care unii polonezi și-au lăsat meseriile

28 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Patru oameni scot într-o zi o tonă de cărbune doar săpând în grădină sau în împrejurimile casei. Este o formă de minerit, ce-i drept, ilegală dar care în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară se practică intens. Localnicii nu pot ignora că stratul de cărbune este amplasat la doar un metru adâncime în terenurile din jurul casei, parcuri şi grădini. Iar toate acestea în timp ce Polonia se confruntă cu o criză energetică, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.

Timp de două secole, în Walbrzych, economia s-a bazat pe extracția de cărbune, însă puțurile au fost închise unul câte unul. Minerii au fost disponibilizați, iar numărul șomerilor a crescut. În ultima vreme, mineritul ilegal de cărbune da devenit pe zi ce trece o afacere extrem de profitabilă.

Jurnaliștii de la Bloomberg au stat de vorbă cu un localnic. Nu a vrut să își dezvăluie numele întreg. A recunoscut că a renunțat la taximetrie pentru că banii pe care îi câștigă din mineritul în grădină sunt mult mai mulți.

Şoferul de taxi polonez Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul, scrie Bloomberg. Grzegorz a renunţat la taximetrie în favoarea unei ocupaţii mult mai profitabile, într-un moment în care Polonia se confruntă cu o criză energetică: mineritul ilegal de cărbune.

În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini. O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.

„Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani”, spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.

În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.

Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară unde 37% dintre gospodării folosesc cărbune pentru a se încălzi.

În condiţiile în care rezervele de cărbune s-au epuizat şi temperaturile au coborât, polonezii au început să ia măsuri. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului într-o ţară unde primele trei mari oraşe, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, se numără printre cele mai poluate zece oraşe din lume.

La Walbrzych, polonezii au început să pună mâna pe târnăcop şi să sape după cărbune. Primarul Roman Szelemej dă vina pe Guvernul de la Varşovia, pentru că a creat o dependenţă naţională de cărbune. „Criza actuală ne arată că asta a fost o greşeală”, spune primarul din Walbrzych.

Mineritul ilegal nu este ceva nou, pur şi simplu cunoaşte o revenire. Rata şomajului este de 12% în satele din apropiere, de aproape trei ori mai mare decât în oraşul Walbrzych, astfel că oportunitatea de a face bani este tentată pentru cei care au cunoştinţe de minerit. În aceste condiţii s-au înmulţit puţurile artizanale în păduri şi câmpuri.

Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal.

Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!