Încă o lovitură pentru oligarhii ruși: Iahturile lor de lux nu sunt în siguranță nici în Fiji

Înalta Curte din Fiji a acordat permisiunea Statelor Unite să confişte iahtul care se pare că îi aparţine oligarhului rus Suleiman Kerimov, relatează CNN, citat de News.ro.

Navei, numită Amadea, i-a fost interzis să părăsească apele Republicii Insulelor Fiji de la mijlocul lunii aprilie, după ce Biroul Procurorului Şef din Fiji (DPP) a solicitat reţinerea iahtului şi a solicitat înregistrarea mandatului SUA.

Judecătorul Deepthi Amaratunga a decis că Statele Unite pot să confişte iahtul, se arată într-un comunicat publicat marţi. Iahtul este înregistrat la Millemarin Investments Ltd, dar SUA susţin că este deţinut „în mod benefic” de Kerimov, potrivit unui purtător de cuvânt al DPP, care a adăugat că problema proprietarului va fi probabil rezolvată de o instanţă americană.

Potrivit televiziunii australiene ABC, avocatul apărării Feizal Haniff, care acţionează în numele Millemarin, a cerut instanţei suspendarea sentinţei.

Cine este Suleiman Kerimov, proprietarul super-iahtului „Amadea”

Kerimov, membru al Consiliului Federaţiei Ruse, a fost sancţionat de Departamentul de Trezorerie al SUA din 2018, ca răspuns la activitatea Rusiei în Peninsula Crimeea şi pentru sprijinul acordat preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

El a fost sancţionat şi de Marea Britanie şi Uniunea Europeană ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Vestea vine la aproape o săptămână după ce preşedintele american Joe Biden a vorbit despre o propunere care ar face presiuni suplimentare asupra oligarhilor ruşi în urma războiului din Ucraina, inclusiv prin utilizarea banilor obţinuţi din vânzarea bunurilor lor confiscate pentru a finanţa apărarea Ucrainei.

Biden a mai spus că propunerea va consolida capacităţile de aplicare a legii SUA şi de a sechestra proprietăţile oligarhilor ruşi.

„Va crea noi proceduri accelerate de a confisca aceste proprietăţi şi se va asigura că, atunci când bunurile oligarhilor sunt vândute, fondurile pot fi folosite direct pentru a remedia daunele provocate de Rusia şi pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ruși #iaht #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.