Încă patru persoane reținute în dosarul contrabandei cu anabolizante

Doi bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 34 și 55 ani, au fost reținuți de oamenii legii și au calitate de bănuiți în dosarul penal cu implicarea transportului diplomatic arondat ambasadei Moldovei la Moscova. Aceștia au fost reținuți de procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate și cei ai Serviciului Vamal, în seara zilei de marți, 27 aprilie 2021.

Cu un anunț în acest sens a venit Procuratura Generală.

„Aceștia erau responsabili de producerea și livrarea anabolizantelor către diferite state ale Uniunii Europene, inclusiv în Federația Rusă. Menționăm, printre reținuți se regăsește și o persoană care a fost implicată în tentativa de contrabandă cu anabolizante prin folosirea transportului diplomatic la data de 5 decembrie 2020, la postul vamal Palanca”, anunță instituția.

Reținerile de aseară au urmat măsurilor speciale de investigație, acțiunilor de urmărire penală și perchezițiilor efectuate în autoturismele, la domiciliile bănuiților și apropiaților acestora, în cadrul cărora au fost depistate și ridicate anabolizante, similare celor depistate în mijlocul de transport diplomatic.

Așa cum, potrivit legii, perchezițiile nu pot fi efectuate la ore nocturne, acestea continuă pe parcursul zilei de azi.

„De asemenea, mijloacele de transport, folosite la comiterea faptelor de care sunt bănuiți cei patru, de model Skoda Superb și Toyota Land Cruiser au fost ridicate și puse sub sechestru, în vederea ulterioarei posibilități de confiscare. Potrivit procurorilor PCCOCS, aceștia urmează să formuleze și să prezinte învinuirea față de cei patru și, în scopul asigurării eficienței investigațiilor, să depună demersurile privind solicitarea aplicării arestului preventiv”, scrie PG.

Cei patru sunt bănuiți de pregătire și participare la infracțiunea de contrabandă, pentru care legea penală prevede amendă în mărime de până la 325 000 lei sau pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 550 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.