Încă un aeroport se construiește în apropierea Moldovei. Concurență acerbă pentru cel de la Chișinău

28 Apr. 2024, 19:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2024, 19:09 // Actual //  bani.md

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Feb. 2026, 10:47 // Actual //  MD Bani

Peste 160.000 de buletine de identitate românești au fost anulate din 2023 până în prezent, potrivit datelor oficiale ale autorităților din România. S-a întâmplat în urma controalelor privind stabilirea domiciliului și a verificărilor administrative asupra cărților de identitate, odată cu modificarea legii privind obținerea cetățeniei române.

Aproximativ două treimi dintre aceste documente aparțin cetățenilor moldoveni. Aceasta procedură administrativă generează incertitudine privind dreptul de ședere, accesul la servicii și stabilitatea pe termen lung.

În acest context, specialiștii în imobiliare observă o schimbare de comportament: oamenii caută soluții legale și sigure, care să nu depindă de modificări legislative sau interpretări administrative.

„Una dintre soluțiile analizate tot mai des este stabilirea legală a reședinței la domiciliul propriu, prin deținerea unui imobil, acolo unde legislația permite acest lucru. Reședința legată de o proprietate oferă mai multă stabilitate decât șederea temporară sau declararea unei adrese care poate fi contestată”, susțin experții Proimobil.

Datele arată că România rămâne o piață activă. Anual, aici se înregistrează peste 160.000 de tranzacții imobiliare.

Experții imobiliari subliniază că nu este vorba despre mutarea dintr-o țară în alta, ci despre o analiză atentă a riscurilor într-un context legislativ tot mai strict.

Anularea documentelor a determinat mulți cetățeni să își regândească opțiunile de stabilitate. Pentru cei care vor să evite riscuri pe viitor, claritatea juridică și o reședință stabilă, la domiciliul propriu, devin criterii tot mai importante atunci când iau o decizie.

În ceea ce privește prețurile, media pe metru pătrat în orașele din România este de aproximativ 1.600–1.800 de euro, valori apropiate de cele din Chișinău, unde prețurile ajung la 1.700–1.900 de euro pe metru pătrat.