Încă un faliment de răsunet zguduie industria crypto. Platforma BlockFi este noua victimă

29 Nov. 2022, 10:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
29 Nov. 2022, 10:41 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, fiind cea mai recentă victimă a industriei crypto, după ce firma a fost afectată de expunerea puternică pe FTX şi de prăbuşirea spectaculoasă a exchange-ului la începutul acestei luni.

Depunerea cererii la un tribunal din New Jersey vine în contextul în care şi preţurile criptomonedelor s-au prăbuşit. Preţul bitcoin, de departe cea mai populară monedă digitală, a scăzut cu peste 70% faţă de un vârf din 2021.

„Restructurarea BlockFi în baza capitolului 11 subliniază riscurile semnificative de contagiune a activelor asociate cu ecosistemul crypto”, a declarat Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

BlockFi, cu sediul în New Jersey, fondată de executivull fintech devenit antreprenor crypto Zac Prince, a declarat în dosarul de faliment că expunerea sa substanţială la FTX a creat o criză de lichidităţi. FTX, fondată de Sam Bankman-Fried, a cerut protecţie în Statele Unite luna aceasta, după ce comercianţii au retras 6 miliarde de dolari de pe platformă în trei zile, iar exchange-ul rival Binance a renunţat la un acord de salvare.

„Deşi expunerea debitorilor la FTX este o cauză majoră a acestei declaraţii de faliment, debitorii nu se confruntă cu multitudinea de probleme cu care se pare că se confruntă FTX”, se arată în declaraţia de faliment a lui Mark Renzi, director general la Berkeley Research Group, consilierul financiar propus pentru BlockFi. „Dimpotrivă”.

BlockFi a declarat că criza de lichidităţi s-a datorat expunerii sale la FTX prin intermediul împrumuturilor către Alameda, o firmă de tranzacţionare de criptomonede afiliată la FTX, precum şi criptomonedelor deţinute pe platforma FTX care au rămas blocate acolo. BlockFi şi-a enumerat activele şi pasivele ca fiind cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.