Astăzi sărbătorim leul moldovenesc! Curiozități despre moneda națională

Astăzi, 29 noiembrie, sărbătorim Ziua monedei naționale – leul moldovenesc. Cu această ocazie, ți-am pregătit o serie de curiozități despre moneda națională.

Leul moldovenesc, moneda națională a Republicii Moldova a fost introdus în circulație la 29 noiembrie 1993. Dreptul de a emite leul moldovenesc îl are banca centrală a țării – Banca Națională (BNM).

Strămoșul monedei noastre naționale este talerul olandez care a circulat în Moldova și Țara Românească în sec. XVII-XVIII. Locuitorii însă l-au denumit „leu”, deoarece avea gravată pe revers imaginea acestui animal. Mai târziu, în 1867, leul a devenit moneda Principatelor Unite ale Moldovei şi Țării Românești.

Leii moldovenești sunt emiși sub formă de bancnote, monede metalice divizionare și bancnote/monede comemorative.

Dacă vei lua orice bancnotă, vei observa că pe verso sunt reprezentate monumente arhitecturale din Republica Moldova.

Banca Națională emite bancnote de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei, 1.000 lei.

Toate bancnotele au elemente de siguranță. Astfel, poți depista ușor dacă o bancnotă este falsă.

De asemenea, Banca Națională emite și monede metalice, tradițional numite „bani”. Banca Națională a Moldovei până în prezent a pus în circulație următoarele tipuri de monede:

monede metalice divizionare cu valorile nominale de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 25 bani și 50 bani;
monede metalice cu valorile nominale de 1 leu, 2 lei, 5 lei și 10 lei;
monede metalice de circulație cu caracter comemorativ cu valoarea nominală de 10 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Monedele comemorative reprezintă o operă de artă monetară şi se confecţionează de cele mai dese ori din metal preţios – aur sau argint. Acestea se emit în tiraj restrâns şi sunt dedicate unor personalităţi, evenimente istorice, precum şi naturii, ştiinţei sau artelor.

Cu prilejul celebrării monedei naționale, Banca Națională organizează o serie de activități de educație financiară. Astfel, la liceul „Aristotel” din Capitală, BNM organizează dezbaterea cu genericul „Bancnota și moneda metalică versus moneda electronică”.

Un alt eveniment prin care BNM celebrează cea de-a 29-a aniversare a leului moldovenesc este o serie de vizite în sala de expoziții a băncii centrale, destinate grupurilor de elevi interesați de subiectul financiar-bancar. Vizitatorii vor cunoaște colecția de monede comemorative și jubiliare emise de banca centrală, având, totodată, posibilitatea să urmărească o prezentare despre istoricul leului moldovenesc și semnele de siguranță ale monedei naționale.

Doritorii de a se înregistra pentru o următoare vizită pot adresa solicitări la adresa electronică: edufin@bnm.md.

#leu moldovenesc #moneda nationala #Banca Națională

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.