Încălcări la „împărțitul banilor”. Carențele depistate de CCRM la FISM în procesul de modernizare a școlilor

08 Dec. 2021, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Dec. 2021, 15:30 // Actual //  MD Bani

Cheltuielile neconforme privind retribuirea unor angajați în cadrul proiectului și incertitudinile privind mărimea retribuției achitate consultanților sau membrilor echipei Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM) implicați în realizarea acestuia sunt câteva din constatările făcute de către deputați, în urma examinării rezultatelor auditului Curții de Conturi (CCRM) asupra rapoartelor financiare ale proiectului „Reforma învățământului în Moldova”, încheiate la 31 decembrie 2020 și examinat în ședință astăzi, 8 decembrie, de către Comisia de control al finanțelor publice, scrie Realitatea.md.

Deputații Comisiei le-au reproșat responsabililor asupra proiectului că, banii utilizați în implementarea prevederilor programului vor fi rambursați de către cetățenii țării, în urma împrumutului contractat, fapt pentru care gestionarea resurselor financiare trebuie executată fără abateri.

Comisia a cerut factorilor responsabili implicați în realizarea proiectului și în valorificarea resurselor să întreprindă toate măsurile în vederea implementării integrale a recomandărilor Curții de Conturi, în contextul în care, deși în 2020 Curtea de Conturi a înaintat recomandări de îmbunătățire a proiectului, acestea au fost până în prezent îndeplinite în proporție de 70 la sută.

În opinia reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, scopul major al proiectului este atins indiferent de abaterile care au fost admise. Aceștia spun că, până în prezent 23 de școli au fost renovate în cadrul proiectului.

Precizăm că, proiectul „Reforma învățământului în Moldova” este finanțat de Banca Mondială. Potrivit datelor raportate, din suma totală prevăzută pentru implementarea proiectului de 50 de milioane de dolari, la situația din 31 decembrie 2020 au fost debursate mijloace financiare în valoare de 36 de milioane de dolari (72%). Nivelul de executare a cheltuielilor constituia, la finele anului trecut, 66 la sută.

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!