India se confruntă cu criza țițeiului rusesc: livrările scad, prețurile cresc

Refinerii de petrol de stat din India se confruntă cu dificultăți în achiziționarea cantităților necesare de țiței rusesc, informează Bloomberg, citând surse bine informate. Conform acestora, reprezentanții a trei mari companii de stat, care au dorit să rămână anonimi, au declarat că nu au reușit să obțină suficiente livrări de petrol rusesc pentru luna ianuarie de pe piața spot.

Potrivit datelor Bloomberg, companiile Indian Oil Corp., Bharat Petroleum Corp. și Hindustan Petroleum Corp. nu au reușit să achiziționeze cel puțin șase milioane de barili de țiței Urals pe care le solicitaseră. Motivele reducerii ofertei nu sunt clare, însă sursele menționează factori precum un contract pe termen lung între Rosneft și rafinăria indiană privată Reliance Industries Ltd. și creșterea volumelor de procesare a petrolului în Rusia, ceea ce ar fi putut duce la o scădere a exporturilor.

Sursele sugerează că Moscova ar putea încerca să reducă livrările de pe piața spot, în favoarea contractelor pe termen lung, negociate direct cu producătorii ruși. În prezent, rafinăriile de stat din India achiziționează țițeiul rusesc exclusiv de pe piața spot, în timp ce companiile private utilizează o combinație de tranzacții spot și contracte pe termen lung.

Conform unor surse citate de agenție, partea rusă pune presiune asupra cumpărătorilor indieni pentru a încheia contracte pe termen lung. Astfel de acorduri sunt de obicei semnate între companiile de stat rusești, precum Rosneft și Gazprom Neft, și cumpărătorii asiatici. Guvernul din New Delhi susține această inițiativă, încurajând atât rafinăriile de stat, cât și cele private, inclusiv Reliance, să negocieze împreună pentru a obține condiții mai favorabile. Totuși, unele rafinării de stat nu au acceptat încă prețurile și condițiile propuse, adaugă sursele.

Pe 23 decembrie, Reuters a raportat, citând datele de urmărire a navelor, că în luna noiembrie importul de petrol rusesc în India a scăzut la 1,52 milioane de barili pe zi, cel mai mic nivel din ultimele trei trimestre. Comparativ cu octombrie, scăderea a fost de 13%. În același timp, livrările de petrol din Orientul Mijlociu în India au atins un maxim al ultimelor nouă luni, de 2,28 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 10,8% față de luna precedentă. Drept urmare, cota Rusiei în totalul importurilor de petrol ale Indiei a scăzut la 32%, iar ponderea țărilor din Orientul Mijlociu a crescut la 48%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.