India se confruntă cu criza țițeiului rusesc: livrările scad, prețurile cresc

Refinerii de petrol de stat din India se confruntă cu dificultăți în achiziționarea cantităților necesare de țiței rusesc, informează Bloomberg, citând surse bine informate. Conform acestora, reprezentanții a trei mari companii de stat, care au dorit să rămână anonimi, au declarat că nu au reușit să obțină suficiente livrări de petrol rusesc pentru luna ianuarie de pe piața spot.

Potrivit datelor Bloomberg, companiile Indian Oil Corp., Bharat Petroleum Corp. și Hindustan Petroleum Corp. nu au reușit să achiziționeze cel puțin șase milioane de barili de țiței Urals pe care le solicitaseră. Motivele reducerii ofertei nu sunt clare, însă sursele menționează factori precum un contract pe termen lung între Rosneft și rafinăria indiană privată Reliance Industries Ltd. și creșterea volumelor de procesare a petrolului în Rusia, ceea ce ar fi putut duce la o scădere a exporturilor.

Sursele sugerează că Moscova ar putea încerca să reducă livrările de pe piața spot, în favoarea contractelor pe termen lung, negociate direct cu producătorii ruși. În prezent, rafinăriile de stat din India achiziționează țițeiul rusesc exclusiv de pe piața spot, în timp ce companiile private utilizează o combinație de tranzacții spot și contracte pe termen lung.

Conform unor surse citate de agenție, partea rusă pune presiune asupra cumpărătorilor indieni pentru a încheia contracte pe termen lung. Astfel de acorduri sunt de obicei semnate între companiile de stat rusești, precum Rosneft și Gazprom Neft, și cumpărătorii asiatici. Guvernul din New Delhi susține această inițiativă, încurajând atât rafinăriile de stat, cât și cele private, inclusiv Reliance, să negocieze împreună pentru a obține condiții mai favorabile. Totuși, unele rafinării de stat nu au acceptat încă prețurile și condițiile propuse, adaugă sursele.

Pe 23 decembrie, Reuters a raportat, citând datele de urmărire a navelor, că în luna noiembrie importul de petrol rusesc în India a scăzut la 1,52 milioane de barili pe zi, cel mai mic nivel din ultimele trei trimestre. Comparativ cu octombrie, scăderea a fost de 13%. În același timp, livrările de petrol din Orientul Mijlociu în India au atins un maxim al ultimelor nouă luni, de 2,28 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 10,8% față de luna precedentă. Drept urmare, cota Rusiei în totalul importurilor de petrol ale Indiei a scăzut la 32%, iar ponderea țărilor din Orientul Mijlociu a crescut la 48%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.