Industria uleiului din Moldova, la pământ: exporturile s-au prăbușit de 12 ori

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere modestă în primele trei luni ale sezonului curent, iulie–septembrie 2025, depășind nivelul din 2024, dar rămân sub volumele istorice din anii de vârf 2022 și 2023. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, Moldova a livrat în acest interval 4,4 mii tone de ulei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (1,59 mii tone), însă de aproape 12 ori mai puțin decât în 2023, când se exportaseră 52,4 mii tone.

Creșterea exporturilor este susținută în special de prețuri mai bune. În iulie–septembrie 2025, prețul mediu de export a atins 19,7 lei/kg, cu 12,6% peste nivelul din 2024 și cu 22,3% mai mult decât în 2023. Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 87,2 milioane lei, de trei ori mai mult decât anul trecut, dar de aproape zece ori sub recordurile din 2022 și 2023, când depășeau 800 milioane lei.

Economistul notează că un semn pozitiv este revenirea marjei dintre prețul uleiului și cel al semințelor brute, care a urcat la 11,89 lei/kg, după ce în anii trecuți scăzuse dramatic, făcând procesarea aproape nerentabilă. În septembrie 2025, diferența s-a menținut la 10,27 lei/kg, ceea ce oferă speranțe pentru relansarea industriei locale de procesare.

Pe piața exporturilor, compania „Danube Oil Company” SRL din Giurgiulești s-a menținut lider, cu 2 019 tone (46% din total), urmată de „Floarea Soarelui” SA din Bălți (930 tone). Alte firme precum GT „Osadciuc Victor” și „Alionexagro” SRL au exportat câte aproximativ 10% din total, în timp ce „VI Oil Agro” și alți procesatori mai mici au completat clasamentul.

România a rămas principala destinație pentru uleiul moldovenesc, cu 3,6 mii tone (82% din total), urmată de Grecia (168 tone) și Bulgaria (147 tone). Prețurile de export variază între 18,7 lei/kg și 21,1 lei/kg, în funcție de piață.

Balanța comercială a uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară îmbunătățire: exporturile au depășit importurile cu 50%, inversând raportul negativ din 2024. Totuși, comparativ cu performanțele record de acum doi-trei ani, industria locală încă traversează o perioadă dificilă, marcată de declinul capacităților de procesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #exporturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.