Inegalitate salarială în UE: femeile „muncesc gratuit” până la sfârșitul anului

Diferența medie de salarizare între femei și bărbați în Uniunea Europeană rămâne de 12%, ceea ce simbolizează că, începând cu 17 noiembrie, când a fost marcată Ziua Egalității de Remunerație, femeile „muncesc fără plată” până la sfârșitul anului. Comisia Europeană atrage atenția că această inegalitate afectează atât veniturile curente, cât și pensiile femeilor, care încasează în medie cu peste 24% mai puțin decât bărbații.

Datele arată că aproximativ un sfert din decalaj este cauzat de concentrarea femeilor în sectoare slab plătite, precum sănătatea, educația sau asistența socială. În plus, femeile alocă mai mult timp activităților neplătite din gospodărie, ceea ce le limitează accesul la poziții bine remunerate și de conducere. Mai puțin de unul din zece directori executivi din UE este femeie.

Pentru a corecta aceste dezechilibre, UE a introdus Directiva privind transparența salarială, care va deveni obligatorie până în iunie 2026, obligând companiile să publice grilele de salarizare și să reducă diferențele când acestea depășesc 5%.

Comisarul european Roxana Mînzatu a subliniat că, deși s-au făcut progrese, femeile continuă să fie penalizate în carieră pentru maternitate și pentru activitățile de îngrijire a familiei. „Munca femeilor trebuie recunoscută și plătită corect. Economia Europei are nevoie de talentul și de prezența femeilor în toate domeniile”, a declarat Mînzatu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#inegalitate de gen #salarii in ue #barbati #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.