Inflație, război, penurii, embargo energetic. Prețurile vor continua să dea bătăi de cap

11 Apr. 2022, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2022, 13:13 // Actual //  bani.md

În Polonia şi Ungaria inflaţia a scăpat de mult de sub control. Guvernatorul băncii centrale poloneze, care a refuzat mult timp să intervină pentru a domoli creşterile de preţuri, dă acum vina pe războiul ruso-ucrainean. În schimb, premierul maghiar Viktor Orban, care în acest conflict pare aliat mai degrabă cu Moscova decât cu Kievul sau cu NATO, pune vina în cârca politicilor de mediu ale Comisiei Europene.

Peste 64% din polonezi cred că îşi vor reduce cheltuielile pentru Paşte anul acesta din cauza preţurilor prea mari. Principalele produse alimentare consumate cu ocazia acestei sărbători sunt în medie cu 20% mai scumpe decât anul trecut, cu toate că guvernul a redus la 0 TVA pentru o serie de alimente de bază. Ouăle, indispensabile sărbătorilor de Paşte, s-au scumpit cu 14%, carnea de pui cu 30%, cozonacii şi plăcintele tradiţionale cu 25% şi zahărul cu 30%, potrivit economiştilor băncii BNP Paribas.

Alte estimări dau cifre şi mai mari. Dar dintre creşterile de preţuri, oricare ar fi calculele, cel mai mult se remarcă cele ale grăsimilor vegetale – peste 50%. Uleiul de floarea-soarelui s-a dublat.

Grupurile de lobby ale marilor lanţuri de retail precum Biedronka, Lidl şi Carrefour se plâng că nu există altă direcţie decât în sus pentru preţuri deoarece producătorii şi distribuitorii aplică majorări de la lună la lună. Reducerile de TVA ar trebui să expire în iulie, dar în aceste condiţii, guvernul intenţionează să le extindă, probabil cu şase luni, cred jurnaliştii de la Rzeczpospolita.

În Ungaria, TVA la anumite alimente este redus de mai mult timp, dar nu la 0% ca în Polonia, însă în această criză inflaţionistă guvernul a aplicat plafonări de preţuri. Cu toate acestea, mâncarea tot se scumpeşte. Spre exemplu, preţurile margarinei s-au dublat, ceea ce s-ar fi întâmplat şi cu uleiul vegetal dacă preţul nu ar fi fost îngheţat. Pâinea şi brânza costă cu 40% mai mult decât anul trecut, arată un sondaj al Private Banker. Iar scumpirile vor continua, probabil ajungând la 20-25% în mai, spune economistul Gyorgy Rasku, citat de Ziarul Financiar.

Vor costa mai mult şi fructele şi legumele deo­arece se scumpesc energia şi transportul, iar seceta şi deprecierea forintului îşi fac şi ele efec­tele. Iar aici se văd eşecurile politicii elec­to­rale a guvernului de a insista pe energie ief­tină pentru populaţie, cu preţul acutizării de­pen­denţei de Rusia şi al izolării ţării de Occident.

Energia vândută populaţiei de coloşii de stat nu se scumpeşte la fel de rapid ca alte produse, însă costurile acestui efort atacă puterea de cumpărare din alte părţi. Producătorii şi distribuitorii de energie taxează mai mult companiile care, la rândul lor, cresc preţurile pentru a rezista inflaţiei. În martie, inflaţia din Ungaria a accelerat la 8,5%. Cea de bază, care exclude elemente volatile precum mâncarea şi energia, a ajuns la 9,1%. Sunt niveluri nemaivăzute de decenii, „dramatice“, după cum le descrie Daily News Hungary.

Analiştii de la ING au remarcat că inflaţia din Polonia, cea mai mare economie est-europeană, dar şi din zona euro, au depăşit masiv aşteptările analiştilor şi că la fel va fi, probabil, cazul şi în Ungaria şi Cehia. Iar tendinţa va continua. În Cehia, un ingredient special al inflaţiei este rata şomajului, aflată la cel mai scăzut nivel din UE. Aceasta este un indicator al unei penurii de forţă de muncă şi al presiunilor salariale în creştere. Salarii mai mari înseamnă şi preţuri mai mari. Dacă mâncarea nu este o problemă, dar banii sunt, atunci poate că o simplă ajustare a comportamentului de consum şi de cheltuieli poate ajuta la stabilizarea finanţelor gospodăriilor în vremuri de inflaţie puternică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.