În Polonia şi Ungaria inflaţia a scăpat de mult de sub control. Guvernatorul băncii centrale poloneze, care a refuzat mult timp să intervină pentru a domoli creşterile de preţuri, dă acum vina pe războiul ruso-ucrainean. În schimb, premierul maghiar Viktor Orban, care în acest conflict pare aliat mai degrabă cu Moscova decât cu Kievul sau cu NATO, pune vina în cârca politicilor de mediu ale Comisiei Europene.
Peste 64% din polonezi cred că îşi vor reduce cheltuielile pentru Paşte anul acesta din cauza preţurilor prea mari. Principalele produse alimentare consumate cu ocazia acestei sărbători sunt în medie cu 20% mai scumpe decât anul trecut, cu toate că guvernul a redus la 0 TVA pentru o serie de alimente de bază. Ouăle, indispensabile sărbătorilor de Paşte, s-au scumpit cu 14%, carnea de pui cu 30%, cozonacii şi plăcintele tradiţionale cu 25% şi zahărul cu 30%, potrivit economiştilor băncii BNP Paribas.
Alte estimări dau cifre şi mai mari. Dar dintre creşterile de preţuri, oricare ar fi calculele, cel mai mult se remarcă cele ale grăsimilor vegetale – peste 50%. Uleiul de floarea-soarelui s-a dublat.
Grupurile de lobby ale marilor lanţuri de retail precum Biedronka, Lidl şi Carrefour se plâng că nu există altă direcţie decât în sus pentru preţuri deoarece producătorii şi distribuitorii aplică majorări de la lună la lună. Reducerile de TVA ar trebui să expire în iulie, dar în aceste condiţii, guvernul intenţionează să le extindă, probabil cu şase luni, cred jurnaliştii de la Rzeczpospolita.
În Ungaria, TVA la anumite alimente este redus de mai mult timp, dar nu la 0% ca în Polonia, însă în această criză inflaţionistă guvernul a aplicat plafonări de preţuri. Cu toate acestea, mâncarea tot se scumpeşte. Spre exemplu, preţurile margarinei s-au dublat, ceea ce s-ar fi întâmplat şi cu uleiul vegetal dacă preţul nu ar fi fost îngheţat. Pâinea şi brânza costă cu 40% mai mult decât anul trecut, arată un sondaj al Private Banker. Iar scumpirile vor continua, probabil ajungând la 20-25% în mai, spune economistul Gyorgy Rasku, citat de Ziarul Financiar.
Vor costa mai mult şi fructele şi legumele deoarece se scumpesc energia şi transportul, iar seceta şi deprecierea forintului îşi fac şi ele efectele. Iar aici se văd eşecurile politicii electorale a guvernului de a insista pe energie ieftină pentru populaţie, cu preţul acutizării dependenţei de Rusia şi al izolării ţării de Occident.
Energia vândută populaţiei de coloşii de stat nu se scumpeşte la fel de rapid ca alte produse, însă costurile acestui efort atacă puterea de cumpărare din alte părţi. Producătorii şi distribuitorii de energie taxează mai mult companiile care, la rândul lor, cresc preţurile pentru a rezista inflaţiei. În martie, inflaţia din Ungaria a accelerat la 8,5%. Cea de bază, care exclude elemente volatile precum mâncarea şi energia, a ajuns la 9,1%. Sunt niveluri nemaivăzute de decenii, „dramatice“, după cum le descrie Daily News Hungary.
Analiştii de la ING au remarcat că inflaţia din Polonia, cea mai mare economie est-europeană, dar şi din zona euro, au depăşit masiv aşteptările analiştilor şi că la fel va fi, probabil, cazul şi în Ungaria şi Cehia. Iar tendinţa va continua. În Cehia, un ingredient special al inflaţiei este rata şomajului, aflată la cel mai scăzut nivel din UE. Aceasta este un indicator al unei penurii de forţă de muncă şi al presiunilor salariale în creştere. Salarii mai mari înseamnă şi preţuri mai mari. Dacă mâncarea nu este o problemă, dar banii sunt, atunci poate că o simplă ajustare a comportamentului de consum şi de cheltuieli poate ajuta la stabilizarea finanţelor gospodăriilor în vremuri de inflaţie puternică.
Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!
