Inflație, război, penurii, embargo energetic. Prețurile vor continua să dea bătăi de cap

11 Apr. 2022, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2022, 13:13 // Actual //  bani.md

În Polonia şi Ungaria inflaţia a scăpat de mult de sub control. Guvernatorul băncii centrale poloneze, care a refuzat mult timp să intervină pentru a domoli creşterile de preţuri, dă acum vina pe războiul ruso-ucrainean. În schimb, premierul maghiar Viktor Orban, care în acest conflict pare aliat mai degrabă cu Moscova decât cu Kievul sau cu NATO, pune vina în cârca politicilor de mediu ale Comisiei Europene.

Peste 64% din polonezi cred că îşi vor reduce cheltuielile pentru Paşte anul acesta din cauza preţurilor prea mari. Principalele produse alimentare consumate cu ocazia acestei sărbători sunt în medie cu 20% mai scumpe decât anul trecut, cu toate că guvernul a redus la 0 TVA pentru o serie de alimente de bază. Ouăle, indispensabile sărbătorilor de Paşte, s-au scumpit cu 14%, carnea de pui cu 30%, cozonacii şi plăcintele tradiţionale cu 25% şi zahărul cu 30%, potrivit economiştilor băncii BNP Paribas.

Alte estimări dau cifre şi mai mari. Dar dintre creşterile de preţuri, oricare ar fi calculele, cel mai mult se remarcă cele ale grăsimilor vegetale – peste 50%. Uleiul de floarea-soarelui s-a dublat.

Grupurile de lobby ale marilor lanţuri de retail precum Biedronka, Lidl şi Carrefour se plâng că nu există altă direcţie decât în sus pentru preţuri deoarece producătorii şi distribuitorii aplică majorări de la lună la lună. Reducerile de TVA ar trebui să expire în iulie, dar în aceste condiţii, guvernul intenţionează să le extindă, probabil cu şase luni, cred jurnaliştii de la Rzeczpospolita.

În Ungaria, TVA la anumite alimente este redus de mai mult timp, dar nu la 0% ca în Polonia, însă în această criză inflaţionistă guvernul a aplicat plafonări de preţuri. Cu toate acestea, mâncarea tot se scumpeşte. Spre exemplu, preţurile margarinei s-au dublat, ceea ce s-ar fi întâmplat şi cu uleiul vegetal dacă preţul nu ar fi fost îngheţat. Pâinea şi brânza costă cu 40% mai mult decât anul trecut, arată un sondaj al Private Banker. Iar scumpirile vor continua, probabil ajungând la 20-25% în mai, spune economistul Gyorgy Rasku, citat de Ziarul Financiar.

Vor costa mai mult şi fructele şi legumele deo­arece se scumpesc energia şi transportul, iar seceta şi deprecierea forintului îşi fac şi ele efec­tele. Iar aici se văd eşecurile politicii elec­to­rale a guvernului de a insista pe energie ief­tină pentru populaţie, cu preţul acutizării de­pen­denţei de Rusia şi al izolării ţării de Occident.

Energia vândută populaţiei de coloşii de stat nu se scumpeşte la fel de rapid ca alte produse, însă costurile acestui efort atacă puterea de cumpărare din alte părţi. Producătorii şi distribuitorii de energie taxează mai mult companiile care, la rândul lor, cresc preţurile pentru a rezista inflaţiei. În martie, inflaţia din Ungaria a accelerat la 8,5%. Cea de bază, care exclude elemente volatile precum mâncarea şi energia, a ajuns la 9,1%. Sunt niveluri nemaivăzute de decenii, „dramatice“, după cum le descrie Daily News Hungary.

Analiştii de la ING au remarcat că inflaţia din Polonia, cea mai mare economie est-europeană, dar şi din zona euro, au depăşit masiv aşteptările analiştilor şi că la fel va fi, probabil, cazul şi în Ungaria şi Cehia. Iar tendinţa va continua. În Cehia, un ingredient special al inflaţiei este rata şomajului, aflată la cel mai scăzut nivel din UE. Aceasta este un indicator al unei penurii de forţă de muncă şi al presiunilor salariale în creştere. Salarii mai mari înseamnă şi preţuri mai mari. Dacă mâncarea nu este o problemă, dar banii sunt, atunci poate că o simplă ajustare a comportamentului de consum şi de cheltuieli poate ajuta la stabilizarea finanţelor gospodăriilor în vremuri de inflaţie puternică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.