INFOGRAFIC// Cum să alegem corect centralele termice

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) vă prezintă un pliant, privind alegerea corectă a centralelor termice. Iată tot ce trebuie să știi.

Potrivit AEE, fiecare centrală termică are atât avantaje cât și dezavantaje. În dependență de necesități, consumatorii își pot alege centralele termice pe lemne, peleți sau brichete, centralele termice pe gaz, centralele termice pe cărbuni și cele electrice.

De exemplu, centralele termice pe gaz necesită cheltuieli minime de întreținere, ocupă puțin spațiu, are panou de control cu display, funcționează pe gaz natural, gaz lichefiat și are o eficiență de peste 90%. În același timp, acest tip de centrală termică poluează aerul și este dependentă de existența combustibilului gazos.

Centralele termice pe lemne, peleți sau brichete sunt eficiente energetic și folosesc combustibil ecologic și au autonomie de aproximativ o săptămână. Așadar, nu ești dependent de alimentarea cu gaz. Cu toate acestea, vei suporta cheltuieli mari de instalare și întreținere. De asemenea, ocupă mai mult spațiu, întrucât au dimensiuni mari.

Mai există și centrale termice pe cărbune, care are un randament scăzut. Unul dintre avantaje este prețul mai mic al cărbunelui față de cel al gazului natural. Totuși, cheltuielile de intreținere și instalare sunt mari și poluează mediul.

În ceea ce privește centrala termică electrică, aceasta are un preț mic și se instalează ușor. De asemenea, este ecologică. În același timp, ești dependent de alimentarea cu energie electrică și vei avea cheltuieli mai mari la electricitate.

Agenția pentru Eficiență Energetică îndeamnă toți consumatorii de energie, atât gospodării casnice, cât și persoane juridice, să utilizeze cele mai eficiente tehnologii disponibile pe piață și accesibile financiar, pentru a reduce consumul de energie. Astfel, bugetele casnice sau ale întreprinderilor vor beneficia de economii, iar economia țării va deveni mai competitivă.

#centrala termica #gaz #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.