INFOGRAFIC// Cum să alegem corect centralele termice

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) vă prezintă un pliant, privind alegerea corectă a centralelor termice. Iată tot ce trebuie să știi.

Potrivit AEE, fiecare centrală termică are atât avantaje cât și dezavantaje. În dependență de necesități, consumatorii își pot alege centralele termice pe lemne, peleți sau brichete, centralele termice pe gaz, centralele termice pe cărbuni și cele electrice.

De exemplu, centralele termice pe gaz necesită cheltuieli minime de întreținere, ocupă puțin spațiu, are panou de control cu display, funcționează pe gaz natural, gaz lichefiat și are o eficiență de peste 90%. În același timp, acest tip de centrală termică poluează aerul și este dependentă de existența combustibilului gazos.

Centralele termice pe lemne, peleți sau brichete sunt eficiente energetic și folosesc combustibil ecologic și au autonomie de aproximativ o săptămână. Așadar, nu ești dependent de alimentarea cu gaz. Cu toate acestea, vei suporta cheltuieli mari de instalare și întreținere. De asemenea, ocupă mai mult spațiu, întrucât au dimensiuni mari.

Mai există și centrale termice pe cărbune, care are un randament scăzut. Unul dintre avantaje este prețul mai mic al cărbunelui față de cel al gazului natural. Totuși, cheltuielile de intreținere și instalare sunt mari și poluează mediul.

În ceea ce privește centrala termică electrică, aceasta are un preț mic și se instalează ușor. De asemenea, este ecologică. În același timp, ești dependent de alimentarea cu energie electrică și vei avea cheltuieli mai mari la electricitate.

Agenția pentru Eficiență Energetică îndeamnă toți consumatorii de energie, atât gospodării casnice, cât și persoane juridice, să utilizeze cele mai eficiente tehnologii disponibile pe piață și accesibile financiar, pentru a reduce consumul de energie. Astfel, bugetele casnice sau ale întreprinderilor vor beneficia de economii, iar economia țării va deveni mai competitivă.

#centrala termica #gaz #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.