Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol: Cu sprijinul UE, creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali

Conceptul antreprenoriatului social devine tot mai interesant pentru antreprenori. Astfel de afaceri sunt dezvoltate și în stânga Nistrului. În cadrul unui interviu, Inna Barisnicova, care este și președintele Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol vorbește despre provocările acestui model de business pe malul stâng al Nistrului.

Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol (în continuare – Social Business Hub) este o asociație care susține și contribuie la dezvoltarea antreprenorilor sociali din stânga Nistrului.

„Ne propunem să creăm un ecosistem al antreprenorilor sociali și să-i susținem prin oferirea de consultații în domenii precum marketing, cadru legal, finanțare. Ei au nevoie de o astfel de susținere, întrucât în stânga Nistrului nu există legi pentru antreprenoriatul social, dar există oameni pe care noi îi numim – inovatori sociali care își doresc să rezolve anumite probleme sociale. Chiar dacă ei își doresc să soluționeze o problemă, ei nu au competențe necesare pentru a dezvolta un business.” declară Inna Barisnicova, președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Așadar, Hubul Antreprenorilor Sociali are drept scop susținerea metodologică a antreprenorilor sociali. De asemenea, sunt oferite granturi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. Drept rezultat, se creează noi locuri de muncă. De asemenea, hubul este cel care identifică și promovează antreprenorii sociali din regiune.

„Prin intermediul activității noastre, încercăm să demonstrăm afacerilor clasice că este posibil să faci business în alte condiții, să acorde mai multă atenție angajaților, să încadreze în câmpul muncii persoane cu dizabilități, femei, șomeri. De asemenea, antreprenoriatul social este și despre ecologie, protecția naturii.” a adăugat Inna Barisnicova.

Social Business Hub colaborează cu centrul „CONTACT”, organizația Keystone pentru a oferi traininguri și schimb de experiență beneficiarilor.

„Vrem să-i facem pe toți să înțeleagă că antreprenoriatul social nu este caritate, ci rezolvarea unor probleme ale societății, un business stabil care produce sau oferă servicii calitative.” a conchis președinta Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol.

Social Business Hub are 35 membri din care fac parte diverse organizații și întreprinderi individuale.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#afaceri sociale #tiraspol #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.