Înșelăciune la nivel înalt: Aleksander Ceferin, președintele UEFA, acuzat că și-a falsificat CV-ul

În urmă cu patru zile, slovenul Aleksander Ceferin a fost reales miercuri prin aclamaţie în funcţia de preşedinte al Uniunii Europene de Fotbal, pentru un nou mandat de patru ani, valabil până în 2027.

Aleksander Ceferin n-a avut niciun contracandidat pentru poziția de președinte al UEFA.

Dar cotidianul sloven Prava scrie că Ceferin și-a început aventura la UEFA cu o mare înșelăciune. Astfel, acesta și-ar fi trecut în CV faptul că a fost membru al board-ului echipei Olimpija Bezigrad între 2006 și 2011.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Însă Ceferin nu ar fi îndeplinit niciun moment această funcție, care i-a permis să se înscrie în cursa pentru postul de președinte al UEFA, fiind una dintre condițiile de bază.
În vârstă de 55 de ani, Aleksander Ceferin a preluat conducerea forului fotbalist european în septembrie 2016, după suspendarea francezului Michel Platini, fiind reconfirmat.

El a obţinut acum a obţinut al treilea său mandat de preşedinte al UEFA, având drept obiectiv declarat apărarea intereselor acestuia, unitatea, solidaritatea şi meritul sportiv.

#CV #UEFA #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.