Insula din Grecia unde poți să-ți faci vacanța și iarna: Zeci de hoteluri rămân deschise

Sezonul estival se apropie de final, odată cu venirea toamnei și începerea școlilor, însă nu sunt puțini cei care merg în vacanță în Grecia în luna septembrie, când vremea rămâne caldă, nu mai este la fel de aglomerat, iar prețurile scad.

Insula Rodos se așteaptă să aibă turiști în hoteluri până pe 15 noiembrie, cu rate de ocupare relativ ridicate, a declarat duminică, 28 august, consilierul municipal din Rhodos, Thanassis Vyrinis, agenției de știri de stat Amna.

El și-a exprimat satisfacția față de sezonul turistic de pe insulă de până acum.

Vyrinis a remarcat că anul acesta a doborât toate recordurile anterioare pentru sectorul turismului, inclusiv cel din 2019, cu sosiri depășind 1,8 milioane de turiști și estimându-se să ajungă până la 2,3 milioane până la sfârșitul anului.

Industria turistică locală își concentrează acum eforturile pe atragerea turiștilor în timpul sezonului rece, în special a pensionarilor europeni care doresc să petreacă lunile de iarnă în climat mai blând.

Potrivit lui Vyrinis, aproximativ 20 de hoteluri cu 5.000 de paturi intenționează să rămână deschise în această iarnă, în timp ce unele restaurante de pe insulă vor rămâne deschise și pot sprijini un plan al ministerului turismului de a atrage pensionari în Grecia în noiembrie și decembrie, când costul ridicat al încălzirii. din cauza crizei energetice va compensa costul călătoriilor.

#rodos #vacanta #insula

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.