Insula exclusivistă în care oamenii dau case gratis, deși proprietățile pot depăși 3,6 milioane de dolari

Nantucket este o insulă din Massachusetts în care mulți americani bogați merg în vacanță. În fiecare an, mai multe case sunt oferite gratuit pe această insulă exclusivistă, dar cumpărătorii trebuie să le mute în noi locații, relatează Business Insider.

Prețul mediu de vânzare al unei proprietăți Nantucket este de 3,6 milioane de dolari, potrivit Realtor.com, deși multe case costă mult mai mult. Au existat relatări în presa din SUA despre case în valoare de 30-40 de milioane de dolari cumpărate pe insulă de manageri sau fondatori ai unor companii de succes.
Dar există și reversul: casele oferite gratuit. Cu o condiție, însă. Noii proprietari trebuie să le mute în altă parte, ceea ce presupune adesea sume ridicate.

Mulți oameni bogați care vor să locuiască vara în Nantucket cumpără proprietăți pe care vor să construiască niște case de vis, ceea ce înseamnă că structura care se află deja pe acel teren ar trebui demolată, a spus Anne Kuszpa, director executiv al Housing Nantucket, o organizație nonprofit care creează locuințe la un preț accesibil pentru comunitatea care locuiește pe insulă pe tot parcursul anului.

„Uneori, când cineva cumpără o proprietate, terenul valorează mult mai mult decât locuința care este pe el”, a spus ea pentru Business Insider.

Din cauza regulii de „demolare întârziată” din Nantucket, orice casă cu „potențial de reutilizare” trebuie să fie promovată printr-un anunț în ziarul orașului timp de 30 de zile. Nu este obligatoriu să fie oferită „gratuit”, dar acest lucru a devenit o practică obișnuită, deoarece majoritatea proprietarilor ar prefera să nu plătească ei costul demontării, spune Kuszpa.

Avocatul imobiliar Steven Cohen gestionează o astfel de casă gratuită dintr-un cartier de lux, cu o valoare evaluată fiscal de aproape 800.000 de dolari. El a primit deja 25 de e-mailuri de la potențiali clienți.

„Cumpărătorul” trebuie să plătească pentru a muta casa, ceea ce implică de obicei ridicarea acesteia de pe fundația actuală și punerea ei pe un trailer, care este condus încet către un alt loc de pe insulă. Mutarea unei locuințe de 230 de metri pătrați poate costa cel puțin 100.000 de dolari, a spus Cohen. Cu cât casa este mai mare, cu atât prețul pentru a o muta este mai mare.

Totuși, chiar și așa, este mult mai ieftin să muți o casă decât să construiești una de la zero, mai spune avocatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insula #casa #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.