Inteligența artificială devine armă strategică. 40 de miliarde pentru OpenAI

OpenAI, compania din spatele revoluționarului ChatGPT, a anunțat că a strâns 40 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare de proporții istorice, în parteneriat cu gigantul japonez SoftBank, potrivit The Guardian. Noua investiție ridică evaluarea companiei la 300 de miliarde de dolari, marcând cea mai mare sesiune de strângere de capital organizată vreodată pentru un start-up.

„Această finanțare ne permite să împingem și mai departe frontierele cercetării în domeniul inteligenței artificiale și să deschidem calea către AGI – inteligența generală artificială –, pentru care puterea de calcul masivă este esențială”, a transmis OpenAI într-un comunicat.

Parteneriatul strategic prevede că SoftBank va investi inițial 10 miliarde de dolari, urmând ca restul de 30 de miliarde să fie alocați până la finalul anului 2025, condiționat de îndeplinirea unor obiective tehnologice și comerciale.

SoftBank a subliniat că intenționează să contribuie la crearea unei „superinteligențe artificiale” (ASI), capabilă să depășească inteligența umană, iar OpenAI este, în opinia grupului japonez, „cel mai apropiat partener de atingerea acestui obiectiv ambițios”.

În același timp, OpenAI a anunțat luni că dezvoltă un model AI generativ mai deschis, într-o mișcare strategică ce răspunde presiunii tot mai mari din partea concurenței open-source, reprezentată de companii precum DeepSeek și Meta.
„Ne gândim la acest lucru de mult timp, dar alte priorități au avut întâietate. Acum pare important să o facem”, a declarat CEO-ul OpenAI, Sam Altman.

Această investiție monumentală vine într-un moment cheie pentru industria AI, în care controlul asupra infrastructurii de calcul și deschiderea către inovație devin factori decisivi în cursa globală pentru inteligența artificială a viitorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inteligenta #tehnologie #AI #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.