Inteligența artificială joacă murdar? Studiu arată cum modelele AI trișează la șah

Un studiu recent a constatat că inteligența artificială, atunci când se confruntă într-un joc strâns de șah, recurge adesea la trișat pentru a câștiga, scrie Fortune.

Palisade Research a rulat un scenariu folosind mai multe modele AI, instruindu-le să încerce să câștige un joc împotriva unui program specializat în șah, numit Stockfish. (Motorul open-source a ocupat primul loc în topul motoarelor de șah al Chess.com de mai multe ori din 2018). Chatboților li s-a spus să joace ca piesele negre, ceea ce înseamnă că AI nu a făcut niciodată mutarea de deschidere.

Ceea ce cercetătorii au descoperit, totuși, a fost că multe dintre AI-uri au trișat, folosind Stockfish pentru a-și determina următoarele mutări sau suprascriind scripturile de joc. (Palisade a oferit inteligenței artificiale acces la mișcările de intrare.) OpenAI o1 și DeepSeek R1 au trișat rapid sau au „piratat mediul de joc”, au observat cercetătorii. Alte modele, inclusiv GPT4o și Claude 3.5 Sonnet, ar recurge la trișare atunci când li se solicită.

Cercetătorii spun că faptul că inteligența artificială trișează la șah nu înseamnă că trebuie să ne facem griji cu privire la scenariul Terminator în care mașinile preiau controlul asupra Pământului. Cu toate acestea, avertizează ei, există cu siguranță unele îngrijorări.

„Acesta și alte rezultate recente sugerează că problema de a face agenții AI siguri, demni de încredere și aliniați cu intențiile umane nu este încă rezolvată”, se arată în studiu. „În scenariul Skynet din filmul Terminator, AI controlează toată infrastructura militară și civilă, iar noi nu am ajuns încă acolo. Cu toate acestea, ne îngrijorăm că ratele de implementare a IA cresc mai rapid decât capacitatea noastră de a o face sigură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sah #joc #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.