Inteligența artificială joacă murdar? Studiu arată cum modelele AI trișează la șah

Un studiu recent a constatat că inteligența artificială, atunci când se confruntă într-un joc strâns de șah, recurge adesea la trișat pentru a câștiga, scrie Fortune.

Palisade Research a rulat un scenariu folosind mai multe modele AI, instruindu-le să încerce să câștige un joc împotriva unui program specializat în șah, numit Stockfish. (Motorul open-source a ocupat primul loc în topul motoarelor de șah al Chess.com de mai multe ori din 2018). Chatboților li s-a spus să joace ca piesele negre, ceea ce înseamnă că AI nu a făcut niciodată mutarea de deschidere.

Ceea ce cercetătorii au descoperit, totuși, a fost că multe dintre AI-uri au trișat, folosind Stockfish pentru a-și determina următoarele mutări sau suprascriind scripturile de joc. (Palisade a oferit inteligenței artificiale acces la mișcările de intrare.) OpenAI o1 și DeepSeek R1 au trișat rapid sau au „piratat mediul de joc”, au observat cercetătorii. Alte modele, inclusiv GPT4o și Claude 3.5 Sonnet, ar recurge la trișare atunci când li se solicită.

Cercetătorii spun că faptul că inteligența artificială trișează la șah nu înseamnă că trebuie să ne facem griji cu privire la scenariul Terminator în care mașinile preiau controlul asupra Pământului. Cu toate acestea, avertizează ei, există cu siguranță unele îngrijorări.

„Acesta și alte rezultate recente sugerează că problema de a face agenții AI siguri, demni de încredere și aliniați cu intențiile umane nu este încă rezolvată”, se arată în studiu. „În scenariul Skynet din filmul Terminator, AI controlează toată infrastructura militară și civilă, iar noi nu am ajuns încă acolo. Cu toate acestea, ne îngrijorăm că ratele de implementare a IA cresc mai rapid decât capacitatea noastră de a o face sigură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sah #joc #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile agricole ale Republicii Moldova au intrat într-o etapă intensă în vara anului 2025, însă cu rezultate mixte între culturi, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie–august 2025, traderii moldoveni au expediat peste hotare 307 mii tone de grâu, un volum record pentru început de sezon. Totuși, dinamica a fost umbrită de o problemă de calitate: deși grâul are parametri tradiționali buni (gluten ridicat și proteină de peste 12%), testele de laborator din Uniunea Europeană verifică și indicele W – un indicator al forței glutenului. Valorile obținute în acest sezon s-au situat sub standardele europene, iar grâul moldovenesc a fost încadrat ca furajer, spre nemulțumirea fermierilor.

Dacă grâul se confruntă cu dificultăți, orzul a devenit surpriza sezonului. Cererea internațională a crescut, iar Iordania a semnat recent un contract la 190 euro/tonă – un preț mai mare chiar decât cel al grâului alimentar, fenomen rar întâlnit. În Moldova, prețurile au urcat la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg la Giurgiulești, susținute de traderi importanți precum Orom-Imexpo, Rusagro-Prim și Crist-Valg. Exporturile au totalizat 77,4 mii tone, similar cu anul trecut, dar la un preț mediu mai ridicat (+21 bani/kg), ceea ce a adus fermierilor câștiguri suplimentare.

Pe piața porumbului, raportul USDA din septembrie 2025 prognozează o producție globală de 1,28 miliarde tone, în scădere, dar cu stocuri de sfârșit de sezon mai mari, ceea ce atenuează presiunile. În Uniunea Europeană, recolta este estimată la 55,3 milioane tone, cu scăderi majore în România (6,1 milioane tone). În Moldova, prețurile rămân stabile: 3,10 lei/kg în nord și centru, 3,50 lei/kg la sud, cu exporturi de 20 mii tone la un preț mediu de 4,04 lei/kg.

La rapiță, Republica Moldova a fost inclusă în raportul WASDE printre țările cu revizuiri pozitive de producție, alături de Canada și Australia. Totuși, pe plan intern, prețurile au coborât la 8,90 lei/kg la Giurgiulești și 8,80 lei/kg la Bălți. O premieră notabilă este reluarea procesării interne de rapiță după 15 ani, care a permis exportul a 6,4 mii tone de ulei.

În ceea ce privește floarea-soarelui, Moldova se află într-o poziție mai bună decât vecinii. Randamentele sunt estimate la 2–2,5 t/ha, comparativ cu 1–1,3 t/ha în sudul Ucrainei și României. Prețurile actuale variază între 9,50 lei/kg în nord și 10 lei/kg la Giurgiulești, dar tendința globală descendentă a uleiurilor vegetale apasă asupra cotațiilor.

Concluzia lui Rija: anul agricol 2025 aduce recorduri și oportunități la orz și rapiță, dar și provocări pentru grâu și floarea-soarelui, unde piața externă și factorii globali cântăresc decisiv.