Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi.

„Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali.

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

#Curtea de Conturi #CCRM #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul ANRE, Constantin Borosan, susține că salariile angajaților reprezintă aproximativ 60% din costurile de distribuție a gazelor și constituie cea mai mare cheltuială a operatorilor. Declarația vine în contextul în care, potrivit declarației sale de avere, anul trecut acesta a încasat peste jumătate de milion de lei din calitatea de membru al Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz”, companie în care remunerarea personalului este acum indicată drept principalul factor de cost.

Întrebat, într-o conferință de presă, dacă există loc pentru reducerea costurilor de distribuție, Borosan a explicat că aproximativ 60% din aceste cheltuieli sunt destinate remunerării angajaților.

„În distribuție lucrează circa 5 000 de oameni în țara noastră. Remunerarea angajaților constituie principala cheltuială a operatorilor de distribuție”, a declarat directorul ANRE.

Solicitat să spună dacă aceste costuri pot fi diminuate, Borosan a evitat să ofere o estimare.

„ANRE își bazează deciziile pe calcule economice”, a precizat acesta.

Declarațiile au fost făcute într-un moment în care salariile din companiile energetice au devenit subiect de controversă publică, pe fondul solicitării de majorare a tarifului la gaz.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Constantin Borosan a obținut 501 611 lei din indemnizația primită în calitate de reprezentant al statului în Consiliul de Observatori al SA „Moldovagaz”, la care se adaugă 91 935 de lei din Consiliul SA „Energocom” și 46 202 lei de la ÎS „NHE Costești”.

Documentul mai arată că Borosan a declarat venituri salariale de 551 666 de lei de la Ministerul Energiei, 427 665 de lei de la ANRE și 42 319 lei de la Universitatea Tehnică a Moldovei.

În total, numai din salarii și indemnizațiile aferente funcțiilor publice și reprezentării statului în companii, Constantin Borosan a declarat venituri de peste 1,66 milioane de lei în anul 2025.