Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

01 Iun. 2021, 11:04
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 11:04 // Interviu //  MD Bani

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi. 

„Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali. 

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.