Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

01 Iun. 2021, 11:04
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 11:04 // Interviu //  MD Bani

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi. 

„Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali. 

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

13 Oct. 2026, 15:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
13 Oct. 2026, 15:28 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

432 de proiecte investiționale au primit aprobarea pentru granturi în valoare totală de 203 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2026. Potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), realizarea acestora prevede investiții de aproximativ 396 de milioane de lei în economia Republicii Moldova și crearea a 2 330 de locuri de muncă.

În perioada ianuarie–septembrie, ODA a debursat efectiv 149 de milioane de lei către 577 de companii, pentru susținerea investițiilor, modernizarea întreprinderilor și dezvoltarea activităților economice.

Doar în trimestrul al treilea, au fost aprobate 186 de proiecte, cu granturi de 73,2 milioane de lei și investiții planificate de aproximativ 129 de milioane de lei. În aceeași perioadă, 194 de companii au primit finanțări în valoare totală de 49,75 milioane de lei.

Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 67% din proiectele aprobate, fiind principalul sector beneficiar. Agricultura reprezintă 15%, iar tehnologia informației și comunicațiile — 10%. Celelalte proiecte vizează turismul, sănătatea, educația, energia, transportul și serviciile. Banii sunt destinați modernizării capacităților de producție, eficienței energetice, digitalizării și dezvoltării unor produse și servicii inovatoare, precum și lansării sau extinderii afacerilor.

Din cele 203 milioane de lei aprobate, 107,3 milioane provin din bugetul de stat, iar 51 de milioane — din fondurile Uniunii Europene, prin Agenda de Reformă pentru Republica Moldova. Alte 24,9 milioane sunt asigurate din resursele Grupului Băncii Mondiale, prin Unitatea de Implementare a Proiectului de Ameliorare a Competitivității. Încă 19,8 milioane de lei provin din proiectul „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, prin componenta dedicată creșterii rezilienței energetice a întreprinderilor mici și mijlocii.