Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi.

„Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali.

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

#Curtea de Conturi #CCRM #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Declarațiile ministrului Energiei, Dorin Junghietu cu provire la dificultățile de pe piața globală a motoarelor pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt puse sub semnul întrebării de o corespondență oficială transmisă încă din 19 februarie tuturor instituțiilor implicate în proiect, inclusiv Ministerului Energiei, Băncii Mondiale, MEPIU, Guvernului, Președinției și producătorului finlandez Wärtsilä.

Ministrul Dorin Junghietu a declarat că procedura de achiziție se află în etapa evaluării unei oferte actualizate, iar întârzierile sunt determinate inclusiv de schimbările de pe piața mondială.

„Termoelectrica, cu comisia de licitație, a avut cu consultantul la începutul săptămânii o ședință privind oferta actualizată, primită de la contractor. Urmează ca raportul de evaluare să fie transmis către Banca Mondială și să fie luată o decizie. Știu că s-au împins lucrurile, dar piața globală de motoare s-a schimbat foarte mult. Solicitarea pentru motoare este mare, disponibilitatea nu este atât de bună și cred că au crescut prețurile”, a declarat ministrul.

Însă, în e-mailul transmis pe 19 februarie de BCC Group, companie participantă la licitație, și adresat inclusiv ministrului Energiei, se afirmă exact contrariul.

Compania susține că a reconfirmat direct cu producătorul finlandez Wärtsilä atât capacitatea de producție, cât și condițiile comerciale și informează autoritățile că poate livra motoare noi, în termenul prevăzut de proiect și sub bugetul aprobat.

Potrivit scrisorii oficiale, Wärtsilä a confirmat că: motoarele noi pot fi livrate în termenul de implementare al proiectului, graficul de livrare respectă integral termenele contractuale inițiale.
La rândul său, BCC Group afirmă că poate furniza: motoare noi, în termenul solicitat de proiect, la un cost total sub bugetul aprobat, la un preț chiar mai mic decât scenariul discutat pentru motoare second-hand.

Compania mai precizează că oferta comercială depusă în cadrul licitației rămâne valabilă, neschimbată și sigilată la sediul MEPIU încă din momentul depunerii.

Pentru a elimina orice dubiu, BCC Group s-a declarat dispusă să organizeze o videoconferință directă cu reprezentanții Wärtsilä sau chiar o vizită comună la fabrica producătorului din Vaasa, Finlanda, pentru confirmarea capacității de producție, a termenelor de livrare și a condițiilor comerciale. În corespondență este inclus și managerul regional al Wärtsilä, Sergey Zoubarev.

Documentul readuce în atenție licitația de peste 81 de milioane de euro pentru modernizarea Termoelectrica, blocată de aproape doi ani.

Potrivit informațiilor publicate anterior de BANI.MD, ofertele tehnice au fost evaluate încă în 2025, iar în septembrie anul trecut au fost deschise ofertele financiare ale celor doi concurenți rămași în cursă. În decembrie au fost inițiate negocieri cu compania turcă Iltekno, însă nici după șapte luni nu a fost desemnat un câștigător.

În paralel, Ministerul Energiei continuă să susțină că procedura de evaluare este încă în desfășurare, invocând complexitatea procesului și necesitatea coordonării cu Banca Mondială.

Diferența dintre explicațiile oferite public de ministru și conținutul corespondenței oficiale din februarie ridică noi întrebări privind motivele reale ale întârzierilor și dacă problema proiectului este într-adevăr lipsa motoarelor pe piața mondială sau alți factori care țin de desfășurarea procedurii de achiziție.