Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

01 Iun. 2021, 11:04
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 11:04 // Interviu //  MD Bani

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi. 

„Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali. 

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.