Întorsătură de situație privind aeroportul! Nepasibil de privatizare. S-a răzgândit Spînu în atragerea investițiilor?

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Această măsură a fost adoptată în urma unui amendament propus de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, în cadrul proiectului de modificare a Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, și a fost aprobat în a doua lectură de către 55 de deputați.

Conform acestui amendament, Aeroportul Internațional Chișinău, împreună cu infrastructura sa critică, inclusiv piste, căi de rulare și alte facilități aeroportuare, va rămâne în domeniul public al statului, fiind protejat de procesul de privatizare. De asemenea, amendamentul prevede că Agenția Proprietății Publice va fi responsabilă de soluționarea problemelor apărute în licitațiile pentru spațiile comerciale din incinta aeroportului.

Anterior, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că statul nu are bani pentru a dezvolta aeroporptul, în condițiile unui trafic aerian în creștere: „mai multe companii europene au arătat deschidere pentru a investi în Aeroportul Chișinău, dar au cerințe clare pentru a-și materializa intențiile”. Ministrul Spînu vorbea de un tender pentru un parteneriat public-privat (concesionare) sau contract de management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #Aeroport #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.