Între OCN-uri, cămătărie și sărăcie! Microcreditarea a ajuns la aproape 5% din PIB

Volumul creditelor cordate companiile de microcreditare au crescut constant de-a lungul anilor. Astfel, în anul 2021 ponderea împrumuturilor a ajuns la 4,7% din PIB față de 2,6% în anul 2016, potrivit studiului elaborat de economistul Dumitru Vicol în colaborare cu Camera de Comerț Americană în Moldova.

Volumul creditelor acordate de OCN-uri a crescut semnificativ pe parcursul anilor 2016 –21, înregistrând o valoare de 11,3 miliarde lei la sfârșitul anului 2021, reprezentând 4.7% din PIB-ului anului 2021 comparativ cu doar 2.4% din PIB în anul 2016. Relativ cu sectorul bancar, volumul creditelor și leasing-ului financiar oferit de către OCN-uri a ajuns să însumeze 16.8% din total finanțărilor acordate de către sectorul financiar reprezentând o creștere de 7p.p, din 2016”, se mai arată în analiză.

Potrivit economistului, una din cele mai importante premise ale activității de creditare nebancare este acoperirea segmentului de beneficiari care nu au acces, sau întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor bancare tradiționale. Respectiv, până în 2020 cea mai mare pondere în valoarea creditelor nebancare acordate de OCN-uri a fost pentru cei care nu prezintă garanții suficiente pentru a obține credite de la bănci sau au venituri oficiale prea mici pentru a securiza un credit bancar, conform datelor furnizate de 9 OCN-uri. Pentru acest segment de clienți, OCN-urile cuantifică capacitatea de plată prin metode de verificare alternative. Este de notat că cadrul de reglementare mai strict din anul 2020 și efectele pandemice, a făcut sectorul nebancar mai reticent în acordarea creditelor. Totuși, acest segment de credite s-a impulsionat în 2021.

Această reflectă că sectorul OCN-urilor a reușit să integreze în circuitul financiar clienți mai puțin bancabili care ulterior au început să declare mai multe veniturile oficiale.

Relativ cu sectorul bancar, volumul creditelor și leasing-ului financiar oferit de către OCN-uri a ajuns să însumeze 16.8% din total finanțărilor acordate de către sectorul financiar reprezentând o creștere de 7p.p. din 2016. Sectorul nebancar a furnizat în jur de 26% din totalul creditelor acordate în agricultură de către sistemul financiar. În același timp, pentru sectorul prestării serviciilor, creditelor acordate de către OCN-uri reprezintă aproape o treime din totalul creditelor sistemului financiar. Această denotă faptul că unele întreprinderi mici din agricultură sau servicii preferă să se finanțeze prin intermediul sectorului nebancar, probabil din cauza lipsei gajului sau procedurilor mai simple. Similar, creditele de consum din partea OCN-urilor reprezintă o treime din total.

Ponderea creditelor substandard, dubioase și compromise era de 13.1%. Aceasta este mai mare decât 6.1% pentru sectorul bancar. Totuși, este de menționat că rata creditelor neperformante pentru ÎMM-uri era de 9.4% pe întreg sector bancar. Considerând faptul că rata creditelor neperformante de 13.1% pentru sectorul OCN include și creditele de consum, există o probabilitate înaltă că calitatea portofoliului business ar fi relativ echivalent cu cel din sectorul bancar”, mai spune Dumitru Vicol în analiza sa.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.