Ioniță deconspiră schema: Autoritățile au știut exact și din timp despre reducerea consumului de gaze naturale

Autoritățile erau în deplină cunoștință de cauză despre reducerea bruscă a consumului de gaze naturale în Moldova în sezonul de încălzire 2022/23, constată economistul Veaceslav Ionițî.

Datele indică o scădere dramatică a consumului de gaze naturale, de la o medie de 870 de milioane de metri cubi în ultimii 7 ani, la doar 427 de milioane de metri cubi în sezonul menționat. Această reducere semnificativă nu a fost o surpriză, susține economistul, deoarece autoritățile erau conștiente de aceasta și au luat decizii în consecință.

„Prin achizițiile de păcură pentru sectorul energetic, autoritățile au influențat direct consumul de gaze naturale. Deciziile de reorientare spre surse alternative de energie din sectorul energetic au fost extinse și către alte sectoare ale economiei, ceea ce a condus la o scădere generalizată a consumului de gaze naturale”, afirmă Ioniță.

În ceea ce privește populația, scăderea consumului a fost determinată de mai mulți factori, printre care temperaturile ridicate, trecerea la surse alternative de energie, precum și tarifele ridicate la gazele naturale.

Analiza indică faptul că sectorul energetic a avut cea mai mare contribuție la reducerea consumului de gaze naturale, cu aproximativ 43%. Mai mult de jumătate din achizițiile de gaze naturale au avut loc în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, când deja era evident că consumul de gaze naturale al populației scăzuse semnificativ.

Aceste constatări conduc la concluzia că autoritățile erau pe deplin conștiente de scăderea puternică a consumului de gaze naturale și că au luat măsuri în consecință. Investigarea ulterioară va aduce mai multă claritate asupra modului în care s-au luat deciziile în această privință și va evalua impactul acestora asupra economiei și societății în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gz #achizitii #schema #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.