Ioniță: Republica Moldova nu va avea un nou acord cu FMI. Ne finanțăm politic, nu economic

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului se îndreaptă către cea mai mare scădere anuală din ultimii cinci ani, pe fondul unui surplus global de ofertă și al speranțelor legate de un posibil acord de pace în Ucraina. Potrivit Reuters, cotațiile au coborât cu peste un dolar pe baril vineri, în timp ce investitorii au evaluat riscul unui exces de ofertă și reducerea primei de risc asociate războiului, în contextul negocierilor programate în acest weekend între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul lider american Donald Trump.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,03 dolari, sau 1,65%, până la 61,21 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI s-a depreciat cu 1,05 dolari, respectiv 1,8%, ajungând la 57,30 dolari pe baril.

Deși întreruperile de aprovizionare au sprijinit temporar prețurile în ultimele zile, după ce acestea au atins un minim al ultimilor aproape cinci ani pe 16 decembrie, trendul anual rămâne puternic negativ. De la începutul anului, cotațiile Brent și WTI au scăzut cu aproximativ 18%, respectiv 20%.

„Factorii geopolitici au oferit un sprijin pe termen scurt prețurilor, dar nu au modificat semnificativ problema structurală a surplusului de ofertă”, se arată într-o notă analitică a Aegis Hedging. Conform datelor din raportul publicat în decembrie, oferta globală de petrol ar urma să depășească cererea cu circa 3,84 milioane de barili pe zi în anul următor.

Investitorii urmăresc atent și evoluțiile procesului de pace ruso-ucrainean, având în vedere că un eventual acord ar putea conduce la ridicarea sancțiunilor internaționale impuse sectorului petrolier din Rusia, cu impact direct asupra pieței.

„Factorii negativi rămân nivelul ridicat al stocurilor globale de petrol și progresele limitate în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia”, a declarat Dennis Kissler, vicepreședinte senior pentru tranzacționare la BOK Financial.