Ipocrizie energetică: bănci din UE susțin comerțul cu gaz rusesc, în ciuda sancțiunilor

Mai multe bănci europene care încă dețin sucursale în Rusia, printre care Raiffeisen Bank International, contribuie în mod activ la menținerea fluxurilor comerciale de gaze naturale rusești către Europa, în pofida sancțiunilor impuse Gazprombank de către SUA, relatează Bloomberg, citând surse familiare cu situația.

După ce Trezoreria SUA a interzis în noiembrie 2023 utilizarea Gazprombank pentru tranzacții internaționale, state precum Turcia și Slovacia au început să apeleze la servicii financiare alternative — în special prin Raiffeisen, care operează o filială activă în Rusia. Plățile sunt procesate fie prin aceste subsidiare occidentale, fie prin bănci rusești de dimensiuni mici, care nu se află pe lista entităților sancționate.

Conform surselor din cadrul Gazprom, citate de Bloomberg, această adaptare a sistemului de plată permite clienților să respecte noile cerințe introduse de Kremlin, care în urma sancțiunilor a cerut ca toate plățile pentru gaz să fie realizate prin bănci locale din Rusia.

Printre băncile occidentale care continuă să opereze în Rusia, deși la o scară redusă, se numără Raiffeisen, OTP Bank (Ungaria) și UniCredit (Italia). Între timp, autoritățile ruse au blocat ieșirea multor companii străine din țară, cerând reduceri substanțiale la vânzarea activelor și impunând un „impozit de ieșire”.

Chiar dacă implicarea acestor bănci nu încalcă formal regimul de sancțiuni, oficialii americani consideră că restricționarea accesului la Gazprombank a forțat o reconfigurare utilă a traseelor financiare. Gazprom și comerțul cu gaze nu sunt, în mod direct, supuse sancțiunilor occidentale, tocmai pentru a evita un colaps complet al aprovizionării energetice în Europa.

Raiffeisen și OTP au refuzat să comenteze relațiile cu clienții individuali, dar au afirmat că respectă toate reglementările internaționale, inclusiv sancțiunile. Nici UniCredit, Gazprombank, Gazprom sau SPP – compania energetică națională slovacă (care plătește gazele prin Raiffeisen) nu au oferit declarații oficiale.

Austria și Italia, pe de altă parte, au încetat deja să mai primească gaze rusești prin conducte, în urma expirării contractelor de tranzit cu Ucraina și a litigiilor legale dintre OMV AG și furnizorii ruși.

Potrivit unui oficial UniCredit, „plățile continuă pentru că multe companii din Germania, Italia și Franța încă operează în Rusia.”

„Să recunoaștem un adevăr incomod: încă mai cumpărăm energie și materii prime din Rusia. Iar asta este permis”, a declarat CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel, în cadrul unei conferințe recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achitări #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament