Isterie la Kremlin după deschiderea negocierilor de aderare a Moldovei și Ucrainei la UE

Rusia a declarat vineri că decizia Uniunii Europene de a deschide discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova a fost o decizie politizată care ar putea destabiliza blocul și a lăudat Ungaria pentru că s-a opus mișcării.

„Negocierile de aderare la UE pot dura ani sau decenii. UE a avut întotdeauna criterii stricte de aderare și este evident că în acest moment nici Ucraina, nici Moldova nu îndeplinesc aceste criterii”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de REUTERS.

„Este clar că aceasta este o decizie absolut politizată, dorința UE de a demonstra sprijinul pentru aceste țări. Dar astfel de noi membri ar putea destabiliza UE și, din moment ce trăim pe același continent cu UE, urmărim, desigur, îndeaproape acest lucru.”

La summitul de joi, liderii UE au convenit să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina, chiar dacă aceasta se află în mijlocul unui război pe care Rusia spune că îl va continua până când își va îndeplini obiectivele.

Alți lideri au ocolit obiecțiile premierului ungar Viktor Orban, determinându-l să părăsească sala în timp ce făceau pasul istoric – un punct pe care Peskov l-a subliniat cu ironie.

„Așteptarea ca cineva să iasă la cafea, astfel încât, în absența lor, să poată împinge o decizie – dacă acest lucru este adevărat, atunci aceasta este o practică unică”, a spus el.

UE a convenit în cadrul aceleiași reuniuni să acorde Georgiei – care, la fel ca Ucraina și Moldova, a făcut cândva parte din Uniunea Sovietică – statutul de candidat la aderare.

Peskov a spus că și aceasta a fost o decizie politizată.

„Spre regretul nostru, adesea dorința (UE) de a demonstra această voință politică este dictată în multe feluri de dorința de a enerva și mai mult Rusia și de a antagoniza UE în raport cu Rusia”, a spus el.

Summitul nu a reușit să convină asupra unui pachet de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev din cauza opoziției Ungariei.

„Ungaria are propriile interese. Iar Ungaria, spre deosebire de multe alte țări din UE, își apără ferm interesele, ceea ce ne impresionează”, a spus Peskov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kremlin #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina