Italia ar putea să-și reactiveze centralele pe cărbune: Ne pregătim pentru o economie de război

Guvernul italian a aprobat luni măsuri de urgenţă vizând o eventuală penurie de gaze din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, între care opţiunea de a-şi redeschide centralele care funcţionau pe bază de cărbuni, relatează France Presse.

Cu scopul de a diminua consumul de gaze, Italia ar putea – „dacă va fi necesar” – să recurgă la „maximizarea producţiei” de energie „pornind de la alte surse”, potrivit unui comunicat publicat în finalul Consiliului de miniştri.

„Ne pregătim pentru o economie de război, cu speranţa că acesta nu va veni”, a declarat la Rai Radio1 subsecretarul pentru afaceri externe Manlio Di Stefano. „A te pregăti pentru o economie de război înseamnă că în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze provenind din Rusia, Italia va trebui să fie pregătită să-şi pornească şi centralele pe cărbuni”, a declarat el.

Rusia a lansat joi o invazie în Ucraina, provocând o undă de şoc internaţională şi declanşând o serie de sancţiuni economice din partea Occidentului împotriva Moscovei.

Cu scopul de a reduce dependenţa Italiei de gazele ruseşti, „redeschiderea centralelor pe bază de cărbuni ar putea fi necesară pentru a acoperi o eventuală penurie de moment”, indicase vineri şeful guvernului Mario Draghi.

Italia, care importă circa 90% din gazele pe care le consumă, este una dintre ţările europene cele mai dependente de gazele ruseşti. Aproximativ 45% din gazele importate de peninsulă provin din Rusia, a precizat Draghi.

Ministrul de externe Luigi Di Maio s-a deplasat luni în Algeria pentru a discuta despre o creştere a furnizărilor de gaze provenind din această ţară nord-africană pentru a compensa o eventuală scădere din partea rusă.

Şase centrale pe bază de cărbuni încă în activitate în Italia erau destinate să-şi oprească orice activitate în 2025, în cadrul tranziţiei energetice. În prezent, acest combustibil poluant contribuie la circa 5% din consumul de electricitate în Italia.

„Dacă aprovizionarea cu gaze este întreruptă, vom avea două săptămâni de deplină autonomie, două săptămâni fără industrie, iar apoi obscuritate totală”, a avertizat Manlio Di Stefano.

Guvernul a aprobat între altele cu „titlu preventiv” adoptarea „în caz de urgenţă” a unor „măsuri vizând să crească oferta de gaze” şi „să reducă cererea de gaze”.

#centrale pe carbune #economie de razboi #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.