Jihadul amenzilor. Controale mai puține, sancțiuni mai mari

Serviciul fiscal anunță că în șase luni ale anului curent a efectuat 14 436 controale fiscale, cu 2127 mai puține față de perioada similară a anului precedent. Însă suma amenzilor practic s-a dublat și a constituit 185,6 mil. de lei.

Verificările fiscului au vizat restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice. În rezultatul verificărilor au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51% din verificări), iar suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere etc. a depășit 62,65 mil. lei.

Din numărul verificărilor planificate pentru lunile ianuarie-iulie 2021 au fost realizate 64, iar în cazul a 86% dintre acestea au fost constatate încălcări fiscale, fiind calculate impozite, taxe, majorări de întârziere și sancțiuni în sumă de peste 45,13 mil. lei.

Controale fiscale neplanificate ce țin de lichidarea sau suspendarea activității agentului economic au fost 403 la număr, devieri de la legislație fiind stabilite în cadrul a 284 dintre acestea. Suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere a depășit 60,22 mil. lei, iar a sancțiunilor – 19,98 mil. lei.

Cel mai mic număr de verificări (48) au avut loc prin metoda de verificare repetată la fața locului, în toate cazurile fiind depistate încălcări fiscale. Astfel, plăți suplimentare au fost calculate în sumă totală de peste 22,41 mil. lei, iar sancțiuni – în sumă de 7,47 mil. lei.

Totodată, este extrem de înaltă și rata încălcărilor constatate în cazul controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare totala – 99%, controale efectuate prin metode și din surse indirecte și controale efectuate la agenții economici aflați în procedură de insolvabilitate – 96% și controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare tematica – 86%.

Cele mai puține devieri sunt înregistrate în cadrul verificărilor la fața locului prin metoda de verificare faptică – 10% din total. În șase luni ale anului curent în cazul acestor controale nu au fost calculate suplimentar impozite, taxe, majorări de întârziere etc., iar suma sancțiunilor în cadrul celor 383 controale încheiate a constituit 546,9 mii lei.

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.