Joburi de viitor: (53) Inginer pentru controlul inundațiilor

Schimbările climatice au avut ca rezultat o substanțială creșterea globală a nivelului mediu al mării. În unele locuri se produc adesea furtuni extreme, ploi excesive care provoacă inundații, deci toate strategiile de management al apei trebuie să facă față variațiilor mari de volume de apă.

Inginer pentru controlul inundațiilor: Responsabilități/Atribuții

Orașe inteligente au fost reproiectate, opțiuni de transport au fost renegociate și chiar a fost reconsiderat managementul apei de ploaie pentru casele individuale. Litoralurile vii din mangrove, mlaștinile, zonele umede, straturile de stridii, și recifele de corali au fost restabilite pentru a proteja coastele. Tehnologiile care utilizează
Senzori IA (inteligenți artificiali) și monitorizarea mediului vor gestiona barierele mobile împotriva inundațiilor atunci când este necesar.
Acestea pot canaliza apa sau risipi energia valurilor, atenuând efectele inundațiilor.
Infrastructura verde, cum ar fi grădinile de ploaie și acoperișurile verzi, sunt folosite pentru canalizare apei de ploaie în modele naturale care absorb apă de ploaie. Orașe inteligente își măresc capacitatea de a gestiona volume mari de apă, dar dezvoltă comunități de grădini de ploaie, grădini de bioretenție și bioswales (caracteristici ale peisajului înclinate care canalizează apa în șanțuri pline de vegetație). ”
Într-un astfel de viitor, inginerul pentru controlul inundațiilor va lua legătura cu coordonatorii regionali și locali să se asigure că sistemele vor fi gestionate bine la nevoie.

Inginer pentru controlul inundațiilor: Abilități

Inginerul pentru controlul inundațiilor va avea abilități în hidrologie și gestionarea debitului de apă. De asemenea va utiliza tehnologii potrivite, cu accent pe tehnologiile ECO. Acesta va fi expert în rețele de comunicare și va fi lider în domeniul lor pentru a se asigura că comunitățile pot gestiona sistemele din vremuri de inundații.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.