Jocul ipocrit al lui Putin lasă Germania și mai neliniștită

Rusia a reluat parțial livrările de gaz prin Nord Stream 1, dar guvernul german pare neputincios. Îngrijorați, ei privesc cu teamă spre iarnă, scrie Der Tagesspiegel.

“Incertitudinea politică și reducerea de 60% de la jumătatea lunii iunie rămân, din păcate”, a scris președintele Agenției Federale pentru Rețele, Klaus Müller, pe Twitter.

Probabil că este vorba de un serviciu de transparență, dar tweet-urile agitate ale lui Müller reflectă starea de spirit din guvernul german – și propria sa neputință când vine vorba de livrările de gaz din Rusia.

Foștii arhitecți ai politicii față de Rusia, de la Angela Merkel la Frank-Walter Steinmeier, trebuie să învețe în aceste zile că, în retrospectivă, extinderea constantă a dependenței de gaz față de Moscova va fi probabil clasificată drept o greșeală istorică. Până la final, Ministerul Economiei nu a fost sigur dacă președintele rus Vladimir Putin va deschide din nou robinetul de gaz.

Baerbock se teme de revolte în lipsa gazului
Pe parcursul celor zece zile fără gaz de la Nord Stream 1, îngrijorarea s-a transformat din ce în ce mai mult în panică, probabil în conformitate cu dorințele lui Putin. O dezbatere privind raționalizarea a oferit o perspectivă sumbră pentru iarnă.

În cadrul unui eveniment miercuri seară, ministrul de externe Annalena Baerbock (Verzi) a avertizat chiar asupra unor posibile “revolte populare” care ar putea lua naștere în cazul unei întreruperi permanente a gazului.

Dar suprataxarea prețurilor, care s-ar putea tripla pe termen mediu, precum și costurile considerabil mai mari ale energiei electrice, nu fac decât să sporească alarmismul guvernului federal.

#livrari #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.