Jocurile de culise din spatele aeroportului! Bejan a rupt tăcerea despre cine va administra poarta aeriană a țării

Natalia Bejan, șefa Agenției de Investiții a făcut dezvăluiri importante în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, referitoare la viitorul administrării aeroportului internațional al țării. Bejan a explicat că decizia de a căuta un operator privat pentru a prelua managementul aeroportului a fost influențată de o evaluare atentă a capacităților actuale.

„Eu sunt sigură că noi am putea să găsim exemple în care statul este un management foarte bun și putem să găsim exemple când companiile private sunt manageri foarte buni”, a declarat Bejan. Ea a subliniat că, în prezent, ar fi mai potrivit să se găsească o companie privată pentru administrarea aeroportului, deși aceasta nu înseamnă neapărat că decizia este una definitiv bună sau rea.

„Trebuie să ne uităm la noi, ce avem noi, care sunt capacitățile noastre. Eu cred că anume din acest considert s-a luat decizia că mai degrabă ar fi bine să găsim o companie privată care să totuși să preia managementul aeroportului. Nu pot să zic dacă numai decât este asta ceva bun sau nu bun.”

Bejan a menționat și posibilitatea ca o echipă competentă de moldoveni să gestioneze aeroportul, dar a evidențiat dificultățile legate de asigurarea stabilității și eficienței pe termen lung, indiferent de schimbările guvernamentale sau de interesele variate.

„Există doar un interes de business pur, de eficientizarea proceselor de acolo. Eu nu știu pe cât de mult noi putem acum asta să garantăm. De asta probabil decizia nu este numai decât una proastă”, a explicat Natalia Bejan.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bejan #concesionare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.