Jocurile de culise din spatele aeroportului! Bejan a rupt tăcerea despre cine va administra poarta aeriană a țării

Natalia Bejan, șefa Agenției de Investiții a făcut dezvăluiri importante în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, referitoare la viitorul administrării aeroportului internațional al țării. Bejan a explicat că decizia de a căuta un operator privat pentru a prelua managementul aeroportului a fost influențată de o evaluare atentă a capacităților actuale.

„Eu sunt sigură că noi am putea să găsim exemple în care statul este un management foarte bun și putem să găsim exemple când companiile private sunt manageri foarte buni”, a declarat Bejan. Ea a subliniat că, în prezent, ar fi mai potrivit să se găsească o companie privată pentru administrarea aeroportului, deși aceasta nu înseamnă neapărat că decizia este una definitiv bună sau rea.

„Trebuie să ne uităm la noi, ce avem noi, care sunt capacitățile noastre. Eu cred că anume din acest considert s-a luat decizia că mai degrabă ar fi bine să găsim o companie privată care să totuși să preia managementul aeroportului. Nu pot să zic dacă numai decât este asta ceva bun sau nu bun.”

Bejan a menționat și posibilitatea ca o echipă competentă de moldoveni să gestioneze aeroportul, dar a evidențiat dificultățile legate de asigurarea stabilității și eficienței pe termen lung, indiferent de schimbările guvernamentale sau de interesele variate.

„Există doar un interes de business pur, de eficientizarea proceselor de acolo. Eu nu știu pe cât de mult noi putem acum asta să garantăm. De asta probabil decizia nu este numai decât una proastă”, a explicat Natalia Bejan.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bejan #concesionare #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.