Joe Biden şi Boris Johnson caută să obţină un nou acord între SUA şi Marea Britanie. Ce presupune întâlnirea de azi

10 Iun. 2021, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Iun. 2021, 15:45 // Actual //  MD Bani

Statele Unite şi Marea Britanie au promis că vor semna o nouă „Cartă a Atlanticului” pentru a cimenta comerţul, călătoriile şi legăturile tehnologice dintre cele două naţiuni. Astăzi, Joe Biden și Borish Boris Johnson vor avea o întâlnire unde vor discuta detalii.

Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele american Joe Biden se vor întâlni înaintea summit-ului G7, eveniment care are loc vineri în Cornwall, sud-estul Angliei.

Cei doi vor vorbi despre crearea unui nou plan modelat după documentul semnat în august 1941 de prim-ministrul Winston Churchill şi preşedintele Franklin D. Roosevelt, prin care au setat obiectivele pentru perioada postbelică, scrie Ziarul Financiar.

Prima Cartă a Atlanticului a inclus acorduri de promovare a democraţiei şi a liberului schimb. Ieri, guvernul de la Londra a declarat că planul din 1941 a fost „unul dintre cele mai mari triumfuri ale relaţiilor dintre Regatul Unit şi SUA”, care „a făcut mai mult decât orice alt acord în ceea ce priveşte conturarea ordinii mondiale, conducând direct la crearea ONU şi NATO”.

Carta Atlanticului din 2021 va recunoaşte că, deşi lumea este un loc total diferit faţă de 1941, „valorile pe care le împărtăşesc Marea Britanie şi Statele Unite rămân aceleaşi”, spune guvernul britanic.

„La fel cum ţările noastre au lucrat împreună pentru a reconstrui lumea după cel de-al Doilea Război Mondial, aşa ne vom uni şi acum forţele împotriva imenselor provocări care ameninţă astăzi planeta – de la apărare globală şi securitate la proiectele post-coronavirus şi oprirea schimbărilor climatice”, reiese din declaraţia guvernului Regatului Unit.

Noul acord va aborda reluarea călătoriilor între cele două state, stimularea comerţului şi facilitarea proceselor de cooperare între dintre firmele britanice şi americane prezente în sectorul tech.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!