Jucării pentru superiaht: noua modă în domeniu, pentru care bogaţii lumii plătesc foarte mulţi bani

29 Oct. 2023, 13:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Oct. 2023, 13:49 // Actual //  bani.md

Cei care cumpără un superiaht nu se mai mulţumesc numai cu el, ci trebuie să mai cumpere şi diverse accesorii pe lângă acesta, accesorii pentru care cererea a crescut în ultima vreme, scrie Financial Times. Un motiv pentru care în prezent sunt la mare căutare asemenea „jucării”, cum sunt cunoscute pe piaţa lor, îl reprezintă progresul în materie de baterii şi tehnologie utilizată în domeniul produselor gonflabile.

Se caută astfel plăci de surf electrice, biciclete electrice adaptate utilizării pe apă sau chiar vehicule care pot fi folosite pe şi sub apă ori elicoptere ultrauşoare, precum şi tot felul de produse gonflabile care pot fi strânse şi depozitate undeva unde să nu deranjeze când nu mai e nevoie de ele. Printre produsele din ultima categorie se numără piscine sau terenuri de sport, care se pot amenaja la bordul unui superiaht la dorinţa proprietarului, după care lasă locul liber când se doreşte utilizarea spaţiului pentru alt scop.

Cererea de „jucării” pentru superiahturi este în creştere şi datorită unei schimbări în profilul clienţilor, deoarece mulţi dintre ei fac sport să se menţină sănătoşi şi, ca atare, nu se mai mulţumesc cu o simplă plimbare cu vasul lor, care li se pare plictisitoare. Printre „jucăriile” cele mai cerute se numără Fliteboard, o placă de surf electrică, cu preţuri pornind de la 14.000 de euro, o nimica toată în comparaţie cu preţul unui superiaht, biciclete electrice pentru apă Manta5 sau produse gonflabile ca piscine sau terenuri de baschet. La acestea din urmă, cu cât mai bine dau impresia că sunt construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul, cu atât mai mare este preţul, clienţii putând ajunge să cheltuiască mai bine de 100.000 de euro pentru gama de gonflabile care le trebuie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.