Kievul cere NATO mijloace de apărare antiaeriană după ce Rusia a lovit sistemul energetic ucrainean

Kievul le-a cerut aliaţilor occidentali mijloace pentru apărarea antiaeriană în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului NATO – Ucraina de joi, după o serie de atacuri cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, a arătat misiunea Ucrainei la NATO.

Rusia a efectuat vinerea trecută cel mai mare atac aerian asupra sistemului energetic ucrainean de la invazia din februarie 2022, avariind unităţile energetice de la un baraj important şi provocând pene de curent pentru mai mult de un milion de persoane, relatează Reuters.

Misiunea Ucrainei la NATO a precizat, pe platforma X, că ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a informat partenerii alianţei cu privire la consecinţele atacurilor, îndemnându-i să furnizeze mai multe echipamente pentru a bloca atacurile aeriene ruseşti.

Moscova a descris atacurile sale recente ca făcând parte dintr-o serie de ”lovituri de răzbunare” şi a sporit utilizarea rachetelor balistice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova riscă să piardă anual o parte din potențialul său de creștere din cauza declinului demografic accelerat, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cel mai recent raport „Transition Report 2025–26”. Țara se află printre statele cu cea mai drastică reducere a populației din întregul bloc analizat, iar experții subliniază că această scădere este determinată în principal de emigrare, una dintre cele mai ridicate rate din regiune. Conform BERD, populația Moldovei a scăzut cu aproximativ 30% de la începutul anilor ’90, fenomen care afectează direct structura forței de muncă și perspectivele economice.

BERD avertizează că deteriorarea structurii demografice, în special reducerea populației apte de muncă, va diminua creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual până în 2050 în statele din Europa emergentă. Pentru Moldova, unde scăderea este mai accentuată decât media regională, impactul va fi și mai dureros. Țara îmbătrânește rapid, pierde populație activă prin emigrare, iar numărul tinerilor scade constant, ceea ce pune presiune atât pe piața muncii, cât și pe finanțele publice. În numeroase localități rurale, populația în vârstă depășește semnificativ populația activă, iar BERD notează că Moldova se apropie de situația „de a îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, fenomen care caracterizează economiile vulnerabile din regiune.

Declinul demografic se traduce prin mai puțini contribuabili, venituri fiscale mai mici, presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate și o reducere vizibilă a investițiilor. Raportul evidențiază că, în regiunile predominant rurale ale țărilor EBRD, populația activă a scăzut în medie cu 11% în ultimul deceniu, iar Moldova se numără printre statele cele mai afectate de această tendință, având zone întregi depopulate sau părăsite de tineri.

BERD propune și o serie de soluții pentru a limita colapsul potențial al pieței muncii. Printre acestea se numără stimularea participării femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii, ajustarea treptată a vârstei de pensionare, promovarea politicilor de sprijin pentru familii, atragerea imigranților și accelerarea investițiilor în automatizare și tehnologii care cresc productivitatea. Raportul subliniază însă că nicio măsură izolată nu poate opri declinul și că singura opțiune viabilă este aplicarea simultană a unui pachet de politici coerente.

În concluzie, BERD transmite un avertisment că fără măsuri decisive, declinul demografic va continua să erodeze an de an potențialul de creștere al economiei Republicii Moldova, amplificând vulnerabilitățile structurale ale țării și punând presiune pe dezvoltarea sa pe termen lung.