Killnet a atacat mai multe site-uri ale instituţiilor de stat din Republica Moldova

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) a denunţat duminică un atac cibernetic din afara ţării împotriva unor pagini ale instituţiilor oficiale pe care l-a atribuit grupului prorus Killnet, specializat în atacuri de tip DDoS împotriva ţărilor care susţin Ucraina.

„În data de 01.05.2022, începând cu aproximativ ora 02:00, o serie de pagini web aparţinând autorităţilor publice au fost supuse atacurilor de tip DDoS (Distributed Denial of Service). Acestea au drept scop ţintirea paginilor web prin transmiterea unui număr mare de cereri de conexiune sau a unui volum mare de date, suprasolicitând resursele de procesare ale echipamentelor şi cauzând indisponibilizarea paginilor web”, se menţionează în comunicatul SIS.

Atacurile au fost efectuate din afara Republicii Moldova, de pe echipamente şi reţele compromise, prin exploatarea unor vulnerabilităţi de securitate şi înrolarea acestora în reţelele botnet, precizează SIS.
Autorităţile de la Chişinău au atribuit atacul cibernetic grupării proruse Killnet specializat în efectuarea atacurilor de tip DDoS împotriva ţărilor considerate că susţin Ucraina în războiul cu Rusia.

Gruparea a efectuat atacuri similare şi asupra altor pagini web ale unor autorităţi din ţări din UE şi asupra infrastructurii web a NATO, iar zilele trecute au fost atacate pagini web ale entităţilor publice din Romania, notează Radio Chişinău.

În momentul de faţă, autorităţile competente întreprind măsurile necesare pentru a respinge atacurile asupra infrastructurii guvernamentale şi a minimiza impactul acestora.

Atacurile cibernetice respective nu au avut un impact direct asupra funcţionării resurselor sau sistemelor informaţionale guvernamentale, se mai arată în comunicatul SIS.

#instituții #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.