Kim Kardashian este oficial miliardar. Care sunt sursele ei de bogăție

Kim Kardashian apare pentru prima dată în lista celor mai bogați oameni din lume, în topul realizat de revista Forbes. Anterior, Kim a mai apărut pe paginile revistei, dar pentru alte merite. În 2011, a fost menționată pentru numărul de urmăritori pe Twitter, care era de 6,6 milioane, mai mare decât numărul de urmăritori a lui Barack Obama. De asemenea, 5 ani mai târziu a apărut pe coperta revistei Forbes datorită jocului său mobil, care i-a adus un câștig de 51 de milioane de dolari în acel an.

Forbes estimează că Kardashian are o avere de 1 miliard de dolari, în creștere față de 780 de milioane de dolari în octombrie, datorită a două afaceri profitabile – KKW Beauty and Skims, precum și numerar din emisiuni televizate, acorduri de aprobare și o serie de investiții mai mici.

Kardashian a fondat KKW Beauty în 2017, în urma succesului surorii sale vitrege Kylie Jenner, Kylie Cosmetics. Ea a luat exemplul lui Kylie, folosind un model similar direct de la consumator, care se bazează foarte mult pe marketingul pe rețelele sociale. Prima ei lansare, 300.000 de truse de contur, s-a vândut în decurs de două ore. Până în 2018, afacerea sa extins în farduri de pleoape, corectori, rujuri și parfumuri și a adus venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Anul trecut a vândut 20% din KKW Beauty către conglomeratul de produse cosmetice Coty pentru 200 de milioane de dolari, o afacere care a evaluat compania la 1 miliard de dolari.

De asemenea, în 2019, Kim a lansat linia de articole de îmbrăcăminte Skims. A strâns bani de la specialiști în modă, cum ar fi Natalie Massane de la Net-a-Porter și Andrew Rosen de la Theory, și și-a valorificat mass-media de pe rețelele de socializare pentru a marca brandul. (Acum are 69,6 milioane de urmăritori pe Twitter și 213 de milioane de urmăritori pe Instagram.).

Restul averii Kardashian se află în numerar și investiții, inclusiv imobiliare. În fiecare an, din 2012, a câștigat cel puțin 10 milioane de dolari pre-impozite, datorită numărului Forbes, datorită cecurilor de plată de la Keeping Up With the Kardashians, oferte de susținere și eforturi precum jocul mobil menționat anterior și aplicația ei Kimoji, care a dispărut acum. De asemenea, are trei proprietăți în Calabasas, la nord-vest de Los Angeles, și un portofoliu de investiții blue-chip, inclusiv acțiuni ale Disney, Amazon, Netflix și Adidas pe care viitorul ei soț Kanye West i le-a dăruit de Crăciun în 2017.

#forbes #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.