Kozak fumează nervos! Gavrilița urgentează eforturile de interconexiune energetică cu România

11 Feb. 2022, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2022, 16:42 // Actual //  bani.md

Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa a pledat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul Nicoale Ciucă, pentru urgentarea eforturilor de interconexiune energetică.

Criza energetică globală care a afectat şi Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de Uniunea Europeană, ţările membre ale UE şi, în mod special, România a fost esenţial pentru depăşirea momentelor celor mai critice prin care am trecut noi în luna octombrie. În contextul proiectelor energetice majore pe care le desfăşoară România, inclusiv pe dimensiunea extragerii şi stocării de gaze naturale, dar şi pe dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, e nevoie de urgentarea eforturilor de interconexiune energetică”, a spus ea.

Natalia Gavriliţa a reamintit că în cursul zilei de vineri i-a înmânat premierului Ciucă certificatul privind executarea integrală a obligaţiilor contractuale asumate de Eurotransgaz prin contractul de vânzare – cumpărare la concursul investiţional al complexului patrimonial unic ‘Vestmoldtransgaz’, care reprezintă punctul final în construcţia gazoductului Iaşi – Chişinău.

Guvernul nostru, imediat de la învestire, a deblocat procesele legate de interconectarea prin linii electrice de înaltă tensiune şi aici am avut o colaborare foarte bună cu colegii din România”, a menţionat ea.

Premierul de la Chişinău a apreciat că o „semnificaţie aparte” în relaţiile bilaterale o reprezintă decizia de a construi un pod nou peste Prut. Ea a subliniat că este primul pod nou care va lega malurile Prutului după independenţă.

„E vorba de podul care va uni două localităţi cu acelaşi nume: Ungheni. E un pod care va aduce bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului şi nu e vorba doar de combustibil şi timp economisit pentru călătorie, ci inclusiv de sentimentul de apropiere, care va genera noi oportunităţi de angajare, noi fluxuri de turişti şi consumatori şi noi afaceri, create atât în Ungheni, cât şi la Iaşi. Prin construcţia acestui pod, Iaşiul se apropie de Chişinău, iar Chişinăul se conectează direct cu reţeaua de autostrăzi europene”, a arătat ea.

Natalia Gavriliţa a salutat de asemenea aprobarea acordului privind fondul de 100 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României „urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

„Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.