Krasnoselskii aruncă bomba. Cine va plăti datoria de 7 miliarde USD a enclavei separatiste?

Volumul gazelor livrate în Transnistria se va menține. Prețul deocamdată nu a fost discutat cu Moscova, dar Tiraspolul este gata să achite datoria la gaz de 7 miliarde USD, potrivit unui interviu acordat agenției de presă ruse Ria Novosti de către liderul nerecunoscutei republici, Vadim Karsnoselskii.

”Prețul pentru gazele care urmează să fie livrate nu a fost discutat cu Moscova. Exportul de gaze va rămâne același, dar prețul va fi discutat la negocierile care urmează să aibă loc”, a declarat Krasnoselskii.

Potrivit liderului enclavei din stânga Nistrului, Tiraspolul nu se va dezice de datoria la gaz și este gata să o achite. ”Este poziția noastră, noi suntem gata să achităm orice sumă. Nu va fi achitată într-o zi sau un an. Este un proces de lungă durată. Important e că există acceptul din partea noastră”.

Anterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu declara că nu este corect ca cetățenii din dreapta Nistrului să achite datoria la gaz formată în stânga Nistrului, regiune care nu este controlată de autoritățile de la Chișinău.

În prezent, datoria regiunii din stânga Nistrului pentru gazul rusesc depășește 7 miliarde USD sau cât tot PIB-ul ţării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an. Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus Gazprom dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci o făcea. Periodic gigantul rus atacă Moldovagaz în instanțele de arbitraj internațional unde obține câștig de cauză. Este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

În acelaşi timp, experţii nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost şi este utilizată de Gazprom şi Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunţarea la vectorul european sau, cel puţin, la proiectele energetice comune cu UE.

#gaz #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.