Krasnoselskii aruncă bomba. Cine va plăti datoria de 7 miliarde USD a enclavei separatiste?

Volumul gazelor livrate în Transnistria se va menține. Prețul deocamdată nu a fost discutat cu Moscova, dar Tiraspolul este gata să achite datoria la gaz de 7 miliarde USD, potrivit unui interviu acordat agenției de presă ruse Ria Novosti de către liderul nerecunoscutei republici, Vadim Karsnoselskii.

”Prețul pentru gazele care urmează să fie livrate nu a fost discutat cu Moscova. Exportul de gaze va rămâne același, dar prețul va fi discutat la negocierile care urmează să aibă loc”, a declarat Krasnoselskii.

Potrivit liderului enclavei din stânga Nistrului, Tiraspolul nu se va dezice de datoria la gaz și este gata să o achite. ”Este poziția noastră, noi suntem gata să achităm orice sumă. Nu va fi achitată într-o zi sau un an. Este un proces de lungă durată. Important e că există acceptul din partea noastră”.

Anterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu declara că nu este corect ca cetățenii din dreapta Nistrului să achite datoria la gaz formată în stânga Nistrului, regiune care nu este controlată de autoritățile de la Chișinău.

În prezent, datoria regiunii din stânga Nistrului pentru gazul rusesc depășește 7 miliarde USD sau cât tot PIB-ul ţării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an. Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus Gazprom dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci o făcea. Periodic gigantul rus atacă Moldovagaz în instanțele de arbitraj internațional unde obține câștig de cauză. Este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

În acelaşi timp, experţii nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost şi este utilizată de Gazprom şi Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunţarea la vectorul european sau, cel puţin, la proiectele energetice comune cu UE.

#gaz #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.