Krasnsoselski și separatiștii de frunte, puși cu botul pe labe. Chișinăul înăsprește regulile de părăsire a enclavei

Biroul Politici de Reintegrare a notificat recent Tiraspolul despre faptul că începând cu 1 august pretinșii funcționari din regiunea transnistreană vor putea părăsi Republica Moldova doar notificând și primind permisiunea Biroului prealabil. Măsura se referă în cazul așa-ziselor deplasări de serviciu a reprezentanților regimului separatist, nu și la deplasările private.

Acest lucru a fost făcut public saptămâna trecută de către pretinsul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev, și confirmat de către Birou pentru Zona de Securitate.

„Mecanismului de notificare-permitere a trecerii peste frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv la trecerea prin Aeroportul Internațional Chișinău, este provizoriu și implementat de către autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Acesta vizează doar persoanele cu poziții de răspundere din așa-zisele structuri din regiunea transnistreană ce efectuează călătorii peste hotarele țării în pretinse scopuri de serviciu.

Prin acest mecanism se va asigura monitorizarea și responsabilizarea subiecților vizați din considerente de securitate și de legalitate. Mecanismul dat nu vizează sub nici-o formă libertatea de circulație pe întreg teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele țării în scopuri personale, precum și nu aduce limitări în drepturi altor categorii de persoane din stânga Nistrului și mun.Bender decât cele enunțate supra,” ne-a comunicat Biroul politici de reintegrare

Ignatiev citat de presa din regiune a catalogat această măsură ca una restrictivă în privința liberei circulații, asta în timp ce funcționarii publici ai Republicii Moldova și reprezentanții ambasadelor sau organizațiilor internaționale sunt obligați să notifice despre intenția de vizita regiunea. Mai mult ca atât, chiar și viceprim-ministrul pentru Reintegrare nu este lăsat în stânga Nistrului fără să fi informat prealabil pretinsele structuri ale regimului despre acest fapt. În trecut existând mai multe incidente când funcționarii publici sau ambasadori au fost nevoiți să aștepte ore în șir la posturile ilegale vamale din regiune din această cauză.

Pretinșii lideri de la Tiraspol aveau liber să traverseze Republica Moldova fără a notifica autoritățile de la Chișinău. Majoritatea dintre ei zboară de la Aeroportul Chișinău prin sala VIP. De cele mai multe ori pleacă la Moscova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#separatisti #transnistria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).