Krasnsoselski și separatiștii de frunte, puși cu botul pe labe. Chișinăul înăsprește regulile de părăsire a enclavei

Biroul Politici de Reintegrare a notificat recent Tiraspolul despre faptul că începând cu 1 august pretinșii funcționari din regiunea transnistreană vor putea părăsi Republica Moldova doar notificând și primind permisiunea Biroului prealabil. Măsura se referă în cazul așa-ziselor deplasări de serviciu a reprezentanților regimului separatist, nu și la deplasările private.

Acest lucru a fost făcut public saptămâna trecută de către pretinsul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev, și confirmat de către Birou pentru Zona de Securitate.

„Mecanismului de notificare-permitere a trecerii peste frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv la trecerea prin Aeroportul Internațional Chișinău, este provizoriu și implementat de către autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Acesta vizează doar persoanele cu poziții de răspundere din așa-zisele structuri din regiunea transnistreană ce efectuează călătorii peste hotarele țării în pretinse scopuri de serviciu.

Prin acest mecanism se va asigura monitorizarea și responsabilizarea subiecților vizați din considerente de securitate și de legalitate. Mecanismul dat nu vizează sub nici-o formă libertatea de circulație pe întreg teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele țării în scopuri personale, precum și nu aduce limitări în drepturi altor categorii de persoane din stânga Nistrului și mun.Bender decât cele enunțate supra,” ne-a comunicat Biroul politici de reintegrare

Ignatiev citat de presa din regiune a catalogat această măsură ca una restrictivă în privința liberei circulații, asta în timp ce funcționarii publici ai Republicii Moldova și reprezentanții ambasadelor sau organizațiilor internaționale sunt obligați să notifice despre intenția de vizita regiunea. Mai mult ca atât, chiar și viceprim-ministrul pentru Reintegrare nu este lăsat în stânga Nistrului fără să fi informat prealabil pretinsele structuri ale regimului despre acest fapt. În trecut existând mai multe incidente când funcționarii publici sau ambasadori au fost nevoiți să aștepte ore în șir la posturile ilegale vamale din regiune din această cauză.

Pretinșii lideri de la Tiraspol aveau liber să traverseze Republica Moldova fără a notifica autoritățile de la Chișinău. Majoritatea dintre ei zboară de la Aeroportul Chișinău prin sala VIP. De cele mai multe ori pleacă la Moscova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#separatisti #transnistria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.