Kremlinul ar fi cheltuit peste 11.000.000 € pentru campania prezidențială a lui Dodon

Federația Rusă ar fi investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei în toamna anului 2020 și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Documentul este prezentat de către celebrul ziar BILD, citează Realitatea.md.

Patru milioane dintre acestea erau destinate pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă propriul candidat ar trebui doar să piardă.

În iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționează să le implementeze pentru a influența alegătorii.

„ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar juca simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția lui Maia Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de covid”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Proiectul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească 1000 de euro din aceasta.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei au planificat „Planul Langweiler”. Aici, un actor „bine-cunoscut, pro-european”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să recunoască contradicții din ce în ce mai mari. „Ar trebui să critice toți politicienii, dar se concentrează pe Maia Sandu”, scrie sursa citată.

„Noutate era că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”.

Același plan prevedea crearea unui număr de canale Telegram pe principiul „80% știri adevărate și 20% știri false” pentru a motiva să voteze pentru Igor Dodon. Publicația notează că, pentru fiecare canal Telegram, serviciile speciale ruse au angajat un editor (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (fiecare 400 de euro pe lună).

Se știe că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se află sub protecția reprezentanților administrației Președintelui Rusiei, iar finanțarea activităților sale este asigurată prin intermediul oamenilor de afaceri controlați de Kremlin. Activitățile lui Igor Dodon au fost coordonate de Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, precum și de așa-numitul „departament moldovenesc” al Administrației, condus de generalul SVR Vladimir Cernov.

Articolul integral poate fi accesat pe BILD.DE.

#campania prezidențială #Dodon #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.