Kremlinul, atac direct la Maia Sandu după ce a acuzat Rusia că pregătește o lovitură de stat în Republica Moldova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, 15 februarie, într-o intervenţie în Duma de Stat că, prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, relatează TASS.

El a susținut că Moscova şi-ar dori să aibă relaţii bune cu Republica Moldova.
”Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus Lavrov.

”Politicienii care au preluat acum puterea în această ţară şi care, în general, şi-au declarat aspiraţia de a adera la Uniunea Europeană şi chiar de a se reunifica cu România sau chiar de a cere NATO să le asigure securitatea, aceşti politicieni nu reflectă până la urmă interesele poporului lor”, a mai declarat ministrul rus de Externe.

Lavrov a afirmat că, în Republica Moldova, ”se fac apeluri pentru alegeri anticipate”, dar că aceasta este o ”problemă internă a Moldovei”.

”Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti”, a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei ruse, în intervenţia sa la ”Ora guvernului” în Duma de Stat, a acuzat Kievul că încearcă să ”încingă cât mai mult posibil” retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis ”oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat” plănuite de Moscova.

”Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului ‘5plus2’, care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Colbasna”, a spus el.

”Desigur, guvernul Maiei Sandu, unde aproape toţi au cetăţenie română la fel ca ea, doreşte să deturneze acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale economice şi sociale, care provoacă din ce în ce mai multă indignare în societate”, a spus Serghei Lavrov în faţa parlamentarilor ruşi.

În intervenţia sa, ministrul rus de Externe a mai spus că, deşi Chişinăul continuă să afirme că ”trebuie să rezolvăm problema Transnistriei, retragerea trupelor ruse exclusiv prin metode diplomatice”, acesta este împins spre o poziţie total diferită, este împuns ”să suprime cât mai aspru posibil procese publice legitime”, ceea ce i-ar oferi motive să ceară o implicare din partea Occidentului.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni cu privire la încercările Rusiei de a răsturna guvernul ales în mod legitim, prin incitarea unor revolte violente şi atacuri asupra instituţiilor de stat moldovene, deghizate în proteste.

Avertismentul său a venit după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a interceptat informaţii în acest sens, pe care le-a transmis Chişinăului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #atac #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.