Kremlinul, atac direct la Maia Sandu după ce a acuzat Rusia că pregătește o lovitură de stat în Republica Moldova

16 Feb. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, 15 februarie, într-o intervenţie în Duma de Stat că, prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, relatează TASS.

El a susținut că Moscova şi-ar dori să aibă relaţii bune cu Republica Moldova.
”Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus Lavrov.

”Politicienii care au preluat acum puterea în această ţară şi care, în general, şi-au declarat aspiraţia de a adera la Uniunea Europeană şi chiar de a se reunifica cu România sau chiar de a cere NATO să le asigure securitatea, aceşti politicieni nu reflectă până la urmă interesele poporului lor”, a mai declarat ministrul rus de Externe.

Lavrov a afirmat că, în Republica Moldova, ”se fac apeluri pentru alegeri anticipate”, dar că aceasta este o ”problemă internă a Moldovei”.

”Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti”, a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei ruse, în intervenţia sa la ”Ora guvernului” în Duma de Stat, a acuzat Kievul că încearcă să ”încingă cât mai mult posibil” retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis ”oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat” plănuite de Moscova.

”Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului ‘5plus2’, care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Colbasna”, a spus el.

”Desigur, guvernul Maiei Sandu, unde aproape toţi au cetăţenie română la fel ca ea, doreşte să deturneze acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale economice şi sociale, care provoacă din ce în ce mai multă indignare în societate”, a spus Serghei Lavrov în faţa parlamentarilor ruşi.

În intervenţia sa, ministrul rus de Externe a mai spus că, deşi Chişinăul continuă să afirme că ”trebuie să rezolvăm problema Transnistriei, retragerea trupelor ruse exclusiv prin metode diplomatice”, acesta este împins spre o poziţie total diferită, este împuns ”să suprime cât mai aspru posibil procese publice legitime”, ceea ce i-ar oferi motive să ceară o implicare din partea Occidentului.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni cu privire la încercările Rusiei de a răsturna guvernul ales în mod legitim, prin incitarea unor revolte violente şi atacuri asupra instituţiilor de stat moldovene, deghizate în proteste.

Avertismentul său a venit după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a interceptat informaţii în acest sens, pe care le-a transmis Chişinăului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII