Kremlinul, atac direct la Maia Sandu după ce a acuzat Rusia că pregătește o lovitură de stat în Republica Moldova

16 Feb. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, 15 februarie, într-o intervenţie în Duma de Stat că, prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, relatează TASS.

El a susținut că Moscova şi-ar dori să aibă relaţii bune cu Republica Moldova.
”Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus Lavrov.

”Politicienii care au preluat acum puterea în această ţară şi care, în general, şi-au declarat aspiraţia de a adera la Uniunea Europeană şi chiar de a se reunifica cu România sau chiar de a cere NATO să le asigure securitatea, aceşti politicieni nu reflectă până la urmă interesele poporului lor”, a mai declarat ministrul rus de Externe.

Lavrov a afirmat că, în Republica Moldova, ”se fac apeluri pentru alegeri anticipate”, dar că aceasta este o ”problemă internă a Moldovei”.

”Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti”, a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei ruse, în intervenţia sa la ”Ora guvernului” în Duma de Stat, a acuzat Kievul că încearcă să ”încingă cât mai mult posibil” retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis ”oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat” plănuite de Moscova.

”Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului ‘5plus2’, care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Colbasna”, a spus el.

”Desigur, guvernul Maiei Sandu, unde aproape toţi au cetăţenie română la fel ca ea, doreşte să deturneze acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale economice şi sociale, care provoacă din ce în ce mai multă indignare în societate”, a spus Serghei Lavrov în faţa parlamentarilor ruşi.

În intervenţia sa, ministrul rus de Externe a mai spus că, deşi Chişinăul continuă să afirme că ”trebuie să rezolvăm problema Transnistriei, retragerea trupelor ruse exclusiv prin metode diplomatice”, acesta este împins spre o poziţie total diferită, este împuns ”să suprime cât mai aspru posibil procese publice legitime”, ceea ce i-ar oferi motive să ceară o implicare din partea Occidentului.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni cu privire la încercările Rusiei de a răsturna guvernul ales în mod legitim, prin incitarea unor revolte violente şi atacuri asupra instituţiilor de stat moldovene, deghizate în proteste.

Avertismentul său a venit după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a interceptat informaţii în acest sens, pe care le-a transmis Chişinăului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.