Kremlinul în agonie! România salvează Republica Moldova din ghearele dependenței energetice a Rusiei

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a spus că nimeni şi nimic nu poate să stea în calea parcursului european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută la Chișinău în cadrul ședinței comune a Parlamentelor celor două țări.

“Nimic şi nimeni nu o să stea în drumul pe care îl are de parcurs Republica Moldova către Uniunea Europeană, mai ales în acest context cu un garant, un stat membru al UE de 15 ani, România. Nu vreau să intru în niciun detaliu, în schimb vreau să vă spun o certitudine – Republica Moldova nu va intra într-o criză energetică, nici în ceea ce priveşte gazul, nici în ceea ce priveşte electricitatea. De aceea, România are datoria să fie în toată această perioadă alături de Republica Moldova”, a punctat Ciolacu.

Şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat că problema transnistreană şi dependenţa energetică de Rusia nu pot fi chestiuni în ceea ce priveşte traiectoria europeană a Republicii Moldova.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%. Iar tariful pe care îl achită consumatorii casnici e de 17,62 le metrul cub.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În data de 7 aprilie, Paramentul a votat modificarea legii gazelor care prevede asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Legea prevede și crearea rezervelor de gaz. În proiect este reglementată obligativitatea furnizorului de ultima opțiune de a stoca, în una din țările vecine, rezerve de gaze naturale, într-un volum suficient pentru o perioadă de două luni de iarnă. În caz contrar vor fi pasibili sancționării.

În ceea ce privește energia electrică, Republica Moldova este dependentă de centrala de la Cuciurgan care este controlată de Inter RAO a Federației Ruse.

Federația Rusă folosește arma gazului, dar și pe cea a curentului electric pentru a șantaja Republica Moldova. Cele mai recent exemplu, iarna anului 2022 când Gazprom amenința Chișinăul cu deconectarea gazului în caz de neplată a avansului până în data de 20 a fiecărei luni. Or, Executivul a fost obligat să intervină prin Energocom prin acordarea subvențiilor în avans, dar și a achitării a o parte din datoria Termoelectrica către Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depenedență #gaz #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.