Kremlinul în agonie! România salvează Republica Moldova din ghearele dependenței energetice a Rusiei

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a spus că nimeni şi nimic nu poate să stea în calea parcursului european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută la Chișinău în cadrul ședinței comune a Parlamentelor celor două țări.

„Nimic şi nimeni nu o să stea în drumul pe care îl are de parcurs Republica Moldova către Uniunea Europeană, mai ales în acest context cu un garant, un stat membru al UE de 15 ani, România. Nu vreau să intru în niciun detaliu, în schimb vreau să vă spun o certitudine – Republica Moldova nu va intra într-o criză energetică, nici în ceea ce priveşte gazul, nici în ceea ce priveşte electricitatea. De aceea, România are datoria să fie în toată această perioadă alături de Republica Moldova”, a punctat Ciolacu.

Şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat că problema transnistreană şi dependenţa energetică de Rusia nu pot fi chestiuni în ceea ce priveşte traiectoria europeană a Republicii Moldova.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%. Iar tariful pe care îl achită consumatorii casnici e de 17,62 le metrul cub.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În data de 7 aprilie, Paramentul a votat modificarea legii gazelor care prevede asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Legea prevede și crearea rezervelor de gaz. În proiect este reglementată obligativitatea furnizorului de ultima opțiune de a stoca, în una din țările vecine, rezerve de gaze naturale, într-un volum suficient pentru o perioadă de două luni de iarnă. În caz contrar vor fi pasibili sancționării.

În ceea ce privește energia electrică, Republica Moldova este dependentă de centrala de la Cuciurgan care este controlată de Inter RAO a Federației Ruse.

Federația Rusă folosește arma gazului, dar și pe cea a curentului electric pentru a șantaja Republica Moldova. Cele mai recent exemplu, iarna anului 2022 când Gazprom amenința Chișinăul cu deconectarea gazului în caz de neplată a avansului până în data de 20 a fiecărei luni. Or, Executivul a fost obligat să intervină prin Energocom prin acordarea subvențiilor în avans, dar și a achitării a o parte din datoria Termoelectrica către Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depenedență #gaz #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.