„Kremlinul zburător” și mașina blindată Aurus Senat – cum este protejat Putin în situații de urgență

Din 23 februarie, Vladimir Putin, 69 de ani, nu a mai fost văzut în clădirea de la Kremlin fiindcă „centrul puterii sale de la Moscova este prea periculos”, scrie Bild, care prezintă modul în care este protejat președintele Rusiei.

Unul dintre adăposturi în care s-ar putea retrage liderul de la Kremlin este buncărul antiatomic de la Samara, 860 de kilometri de Moscova, situat pe malul de est al Volgăi. Buncărul a fost comandat de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca loc de retragere în cazul în care Moscova ar fi fost cucerită. Expertul militar Oleg Jdanov a susținut, pe 2 martie, că Putin se află deja în alt buncăr antiatomic, în Siberia, la Gorno-Altaisk, la peste 3.000 de kilometri de capitală. Președintele Putin poate fi transportat dintr-un loc în altul cu unul dintre avioanele sale sau cu mașina lui, sedanul Aurus Senat. Aparatul Iliușin 96-300 PU, „Kremlinul zburător” al lui Putin, este echipat cu un sistem care împiedică detectarea de către radar, cu un sistem de apărare antirachetă și o capsulă de urgență în cazul unei situații de criză. Confortul nu trebuie să lipsească, așa că au fost montate o sală de fitness, un restaurant, o zonă de dușuri și o stație de prim ajutor.

Mașina Aurus Senat, dezvoltată special pentru Putin sub numele de cod „Proiectul Korteș”, are 6,63 metri lungime, doi metri lățime și 1,70 metri înălțime. Este echipată cu un motor Porsche V8 de 4,4 litri, are 600 CP și atinge o viteză maximă de 250 de kilometri pe oră. Mașina este blindată, și cântărește 6,5 tone.

Putin este apărat de agenți de securitate din cadrul FSO („Federalnaia Slusciba Ohrani”), Serviciul Federal de Securitate, și gărzi naționale, un grup pe care l-a fondat special pentru protecția sa.

Potrivit site-ului Beyond Russia, gărzile de corp ai lui Putin sunt alese cu atenție și trebuie să aibă calități precum „psihologia operațională”, rezistență fizică și capacitatea de a îndura frigul și de a nu transpira în condiții de caniculă. Agenții sunt înarmați cu pistoale Vector de fabricație rusă, încărcate cu gloanțe care străpung armura. Când apare în public, Putin este înconjurat de patru inele de forțe de securitate, începând cu gărzile sale personale, altele ascunse în mulțime, cele care securizează perimetrul și lunetişti postați pe acoperișurile din jur.

#protejat #urgență #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.