„Kremlinul zburător” și mașina blindată Aurus Senat – cum este protejat Putin în situații de urgență

Din 23 februarie, Vladimir Putin, 69 de ani, nu a mai fost văzut în clădirea de la Kremlin fiindcă „centrul puterii sale de la Moscova este prea periculos”, scrie Bild, care prezintă modul în care este protejat președintele Rusiei.

Unul dintre adăposturi în care s-ar putea retrage liderul de la Kremlin este buncărul antiatomic de la Samara, 860 de kilometri de Moscova, situat pe malul de est al Volgăi. Buncărul a fost comandat de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca loc de retragere în cazul în care Moscova ar fi fost cucerită. Expertul militar Oleg Jdanov a susținut, pe 2 martie, că Putin se află deja în alt buncăr antiatomic, în Siberia, la Gorno-Altaisk, la peste 3.000 de kilometri de capitală. Președintele Putin poate fi transportat dintr-un loc în altul cu unul dintre avioanele sale sau cu mașina lui, sedanul Aurus Senat. Aparatul Iliușin 96-300 PU, „Kremlinul zburător” al lui Putin, este echipat cu un sistem care împiedică detectarea de către radar, cu un sistem de apărare antirachetă și o capsulă de urgență în cazul unei situații de criză. Confortul nu trebuie să lipsească, așa că au fost montate o sală de fitness, un restaurant, o zonă de dușuri și o stație de prim ajutor.

Mașina Aurus Senat, dezvoltată special pentru Putin sub numele de cod „Proiectul Korteș”, are 6,63 metri lungime, doi metri lățime și 1,70 metri înălțime. Este echipată cu un motor Porsche V8 de 4,4 litri, are 600 CP și atinge o viteză maximă de 250 de kilometri pe oră. Mașina este blindată, și cântărește 6,5 tone.

Putin este apărat de agenți de securitate din cadrul FSO („Federalnaia Slusciba Ohrani”), Serviciul Federal de Securitate, și gărzi naționale, un grup pe care l-a fondat special pentru protecția sa.

Potrivit site-ului Beyond Russia, gărzile de corp ai lui Putin sunt alese cu atenție și trebuie să aibă calități precum „psihologia operațională”, rezistență fizică și capacitatea de a îndura frigul și de a nu transpira în condiții de caniculă. Agenții sunt înarmați cu pistoale Vector de fabricație rusă, încărcate cu gloanțe care străpung armura. Când apare în public, Putin este înconjurat de patru inele de forțe de securitate, începând cu gărzile sale personale, altele ascunse în mulțime, cele care securizează perimetrul și lunetişti postați pe acoperișurile din jur.

#protejat #urgență #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.