La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor

Dumitru Stoica este antreprenorul din Floreşti care în anul 2019 a fondat Asociația Obștească „Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă” (CRISDD). Un ONG care are drept scop sporirea gradului de participare a tinerilor în procesele democratice la nivel local în Republica Moldova.

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi cofinanţarea Suediei, tânărul în vârstă de 22 de ani a accesat finanţare nerambursabilă, în sumă de 37.500 euro, cu ajutorul căreia a deschis recent o cafenea mobilă la Floreşti. Despre afacerea socială şi activităţile de la Connect Cafe, Dumitru Stoica a povestit într-un interviu pentru site-ul Asociaţiei pentru Drepturile Omului „Lex 21”.

„Misiunea organizației noastre este de a promova și facilita participarea cetățenilor la nivel local la dezvoltarea unei societăți civile bazate pe cetățenie activă. Deschiderea cafenelei „Connect cafe” a venit ca răspuns a problemei ce ține de lipsa spațiilor de recreere și socializare pentru tineri. Mai mult, prin intermediul cafenelei ne-am gândit să reinvestim 90% din profit în dezvoltarea cafenelei, dar și pentru crearea în perspectivă a unui Centru de promovare a comportamentului eco responsabil în orașul Florești”, afirmă Dumitru Stoica.

„Connect Cafe” se remarcă printre restul localurilor din zonă prin activităţile pe care le găzduieşte.

„Organizăm periodic evenimente culturale și jocuri de societate, oferind oportunități constante pentru divertisment și interacțiune între vizitatori. Aceste evenimente promovează legături sociale mai puternice în comunitatea noastră. Însă, ceea ce ne diferențiază și mai mult este angajamentul nostru față de comportamentul responsabil și utilizarea eficientă a energiei. Folosim panouri fotovoltaice pentru a ne alimenta cu energie, demonstrând un exemplu de sustenabilitate și preocupare pentru mediu. Prin aceasta, nu doar că oferim un loc pentru socializare, ci și încurajăm practici prietenoase cu mediul în comunitatea noastră”, susţine Dumitru Stoica.

În total, în cadrul programului de susţinere a întreprinderilor sociale, implementat de Fundaţia Est Europeană cu finanţarea Uniunii Europene şi a Suediei, au fost selectate 10 organizații ale societății civile care au obţinut sprijin financiar nerambursabil, pentru a dezvolta şi promova antreprenoriatul social în Republica Moldova.

#Connect Cafe #Dumitru Stoica #floresti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.