O altă țară unde au fost descoperite zăcăminte de petrol ar putea adera la OPEC+

Grupul de țări producătoare de petrol cunoscut sub numele de OPEC+ explorează posibilitatea de a admite Namibia ca membru, în urma descoperirii de zăcăminte de petrol estimată la 2,6 miliarde de barili, relatează trend.az.

Primul pas către posibila aderare a Namibiei la OPEC+ ar fi semnarea unei cărți de cooperare între țările producătoare de petrol. Autoritățile namibiene au exprimat interesul pentru aderare în toamna anului 2022, dar până în prezent, Namibia nu a transmis oficial o astfel de solicitare către OPEC sau OPEC+.

Planurile indică faptul că primul petrol din câmpurile deja explorate pe raftul Namibian ar putea intra pe piața mondială în 2030, cu o producție zilnică estimată la până la 700.000 de barili în primii ani. Experții prognozează că în următorii 10 ani, Namibia ar putea deveni a patra țară producătoare de petrol din Africa.

Această posibilă aderare a Namibiei la OPEC+ ar putea reconfigura peisajul geopolitic și economic al producției de petrol în regiunea Africii și ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței mondiale de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#namibia #pet7rol #OPEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.