La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a Moldovei! Nosatîi: Neutralitatea ne-a lăsat singuri

Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat singuri, cu un sistem de apărare care nu este relevant zilei de azi. Declarația a fost făcută în această seară de Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, citat de realitatea.md.

„Schimbările legate de războiul din Ucraina ne-a făcut să revizuim statutul nostru pe care îl avem, pregatirea noastră pentru a face față la diferite provocări și în deosebi în domeniul de apărare. Cu regret domeniul de apărare a fost dat uitării, nu a fost acordată atenția necesară. Investiții în armată nu s-au făcut și la moment avem ceea ce avem. Cu regret nu putem face față la toate provocările și amenințările care sunt actuale. Cu regret statutul nostru de neutralitatea ne-a lăsat sa fim de unii singuri”, a declarat Nosatîi.

Republica Moldova este o țară neutră, iar asta se prevede în Constituție.

„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova în recentul interviu pentru Politico.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Federația Rusă și-a dorit cu tot dinadinsul ca reintegrarea regiunii din stânga Nistrului să se facă cu drept de veto asupra chestiunilor de politică externă, ceea ce ar fi dus la tranisnistrizarea Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a schimbat piesele din puzzle, deoarece formatul de negocieri 5+2 nu mai este valabil, în condițiile în care Rusia este stat agresor. Or, Republica Moldova deocamdată nu are un plan de reintegrare a țării, deși autoritățile de la Chișinău susțin că elaborează unul. Moscova și stânga politicii de la Chișinău au speculat permanent cu statul de neutralitate al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nosatii #neutralitate #armata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.