La sigur nu știai asta despre creditul de consum! Avem dreptul să cerem anularea contractului după o perioadă

Mulți știu că atunci când procură un produs de la magazin, îl pot returna timp de 14 zile, la prezentarea bonului de casă, dacă produsul nu a fost folosit. Comisia Națională a Pieței Financiare informează că acest principiul poate fi aplicat și în cazul creditelor de consum.

Așadar, avem dreptul avem dreptul să cerem anularea contractului pentru creditul de consum timp de 14 zile. Nu suntem obligați să justificăm anularea, dar trebuie să întoarcem banii primiți și dobânda calculată pe această perioadă.

Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de
situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.

Legea privind contractele de credit pentru consumatori stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind: rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse; valoarea totală a creditului; dobânda anuală efectivă; durata contractului de credit; valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.

#credit de consum #CNPF #Educație Financiară

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.