Mulți știu că atunci când procură un produs de la magazin, îl pot returna timp de 14 zile, la prezentarea bonului de casă, dacă produsul nu a fost folosit. Comisia Națională a Pieței Financiare informează că acest principiul poate fi aplicat și în cazul creditelor de consum.
Așadar, avem dreptul avem dreptul să cerem anularea contractului pentru creditul de consum timp de 14 zile. Nu suntem obligați să justificăm anularea, dar trebuie să întoarcem banii primiți și dobânda calculată pe această perioadă.
Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de
situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.
Legea privind contractele de credit pentru consumatori stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind: rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse; valoarea totală a creditului; dobânda anuală efectivă; durata contractului de credit; valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.
Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.
Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.
Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.
Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.
Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.
Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.
„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
