Legea lui Spînu, „înglodată” în riscuri de corupție

CNA a expertizat legea care prevede crearea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și a constatat riscuri de corupție și mai multe ambiguități.

În raportul de expertiză al CNA pe marginea proiectului de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care vine să comaseze Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Rutier, Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural și Fondul de Eficiență Energetică, se constată deficiențe și manifestări de corupție în procesul de gestionare a fondurilor. Aceste reglementări, analizate prin prisma standardelor naționale și internaționale anticorupție, vor compromite climatul de integritate instituțional, se spune în raportul CNA.

Un alt risc de corupție identificat este faptul că banca care va gestiona mijloacele financiare de executare a proiectului de investiții din surse de asistență externe, va fi aleasă în mod arbitrar, iar acest aspect din lege admite derogări și interpretări abuzive, se arată în raport. Totodată, textul proiectului reglementează defectuos domeniile eligibile pentru finanțare. Mai mult decât atât, aceste carențe subminează realizarea interesului public și influențează nivelul de încredere în entitatea care gestionează aspectul dat.

CNA recomandă, atât reglementarea criteriilor de selectare a băncilor comerciale, care vor executa operațiunile financiare ale proiectului, cât și a restricțiilor ce vizează operațiunile financiare.

În data de 22 decembrie, Guvernul a aprobat crearea Fondului National pentru Dezvoltarea Regională și Locală cu un buget de 770 mil. de lei. Iar primăriile vor putea aplica pentru diferite proiecte de dezvoltare.

#fond #coruptie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.