Legea lui Spînu, „înglodată” în riscuri de corupție

CNA a expertizat legea care prevede crearea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și a constatat riscuri de corupție și mai multe ambiguități.

În raportul de expertiză al CNA pe marginea proiectului de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care vine să comaseze Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Rutier, Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural și Fondul de Eficiență Energetică, se constată deficiențe și manifestări de corupție în procesul de gestionare a fondurilor. Aceste reglementări, analizate prin prisma standardelor naționale și internaționale anticorupție, vor compromite climatul de integritate instituțional, se spune în raportul CNA.

Un alt risc de corupție identificat este faptul că banca care va gestiona mijloacele financiare de executare a proiectului de investiții din surse de asistență externe, va fi aleasă în mod arbitrar, iar acest aspect din lege admite derogări și interpretări abuzive, se arată în raport. Totodată, textul proiectului reglementează defectuos domeniile eligibile pentru finanțare. Mai mult decât atât, aceste carențe subminează realizarea interesului public și influențează nivelul de încredere în entitatea care gestionează aspectul dat.

CNA recomandă, atât reglementarea criteriilor de selectare a băncilor comerciale, care vor executa operațiunile financiare ale proiectului, cât și a restricțiilor ce vizează operațiunile financiare.

În data de 22 decembrie, Guvernul a aprobat crearea Fondului National pentru Dezvoltarea Regională și Locală cu un buget de 770 mil. de lei. Iar primăriile vor putea aplica pentru diferite proiecte de dezvoltare.

#fond #coruptie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.