Legea lui Spînu, „înglodată” în riscuri de corupție

CNA a expertizat legea care prevede crearea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și a constatat riscuri de corupție și mai multe ambiguități.

În raportul de expertiză al CNA pe marginea proiectului de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care vine să comaseze Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Rutier, Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural și Fondul de Eficiență Energetică, se constată deficiențe și manifestări de corupție în procesul de gestionare a fondurilor. Aceste reglementări, analizate prin prisma standardelor naționale și internaționale anticorupție, vor compromite climatul de integritate instituțional, se spune în raportul CNA.

Un alt risc de corupție identificat este faptul că banca care va gestiona mijloacele financiare de executare a proiectului de investiții din surse de asistență externe, va fi aleasă în mod arbitrar, iar acest aspect din lege admite derogări și interpretări abuzive, se arată în raport. Totodată, textul proiectului reglementează defectuos domeniile eligibile pentru finanțare. Mai mult decât atât, aceste carențe subminează realizarea interesului public și influențează nivelul de încredere în entitatea care gestionează aspectul dat.

CNA recomandă, atât reglementarea criteriilor de selectare a băncilor comerciale, care vor executa operațiunile financiare ale proiectului, cât și a restricțiilor ce vizează operațiunile financiare.

În data de 22 decembrie, Guvernul a aprobat crearea Fondului National pentru Dezvoltarea Regională și Locală cu un buget de 770 mil. de lei. Iar primăriile vor putea aplica pentru diferite proiecte de dezvoltare.

#fond #coruptie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu data de 2 martie, Sistemul de Intrare/Ieșire al Uniunii Europene (EES) devine operațional în mai multe puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, ceea ce înseamnă reguli noi pentru cetățenii statelor din afara UE care călătoresc în spațiul european pentru șederi scurte.

Sistemul va fi activ la punctele Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Prin intermediul EES, autoritățile vor înregistra automat data și locul fiecărei intrări și ieșiri din Uniunea Europeană, vor colecta date alfanumerice și biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – și vor calcula durata legală de ședere, care nu poate depăși 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

La prima trecere a frontierei după activarea sistemului, călătorilor li se vor preleva datele biometrice și va fi creat un dosar electronic individual. La intrările ulterioare, verificările se vor face automat, ceea ce ar trebui să reducă timpul de așteptare în punctele de frontieră.

Sistemul este deja funcțional în alte puncte de trecere, precum Costești–Stânca, Giurgiulești–Galați, Cahul–Oancea și Lipcani–Rădăuți Prut, unde a fost implementat etapizat începând cu toamna anului 2025.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, noile reguli se aplică celor care călătoresc în baza pașaportului biometric moldovenesc. În schimb, persoanele care dețin și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului Schengen și folosesc documentul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil.