Legumele autohtone cultivate în spații protejate - premisă pentru dezvoltarea legumiculturii în RM. Istorie de succes

Legumele autohtone cultivate în spații protejate, devine o premisă pentru dezvoltarea sectorului legumicol din Republica Moldova. Din cauza că competitivitatea este ridicată în Republica Moldova, producătorii încearcă ametode noi de cultivare a legumelor în fază timpurie.

Pentru a crea locuri noi de muncă și pentru a cultiva legume de calitate, dl Octavian Bubuioc a lansat propria afacere de cultivare a castraveților și roșiilor în sere.

Foto: Facebook/AIPA

Gospodăria Țărănească “Bubuioc Octavian Gheorghe” este fondată în anul 2018 în satul Lăpușna, raionul Hîncești. Activitatea de bază a întreprinderii constă în cultivarea legumelor în spațiu protejat pe o suprafață de 2000m².

“Ce m-a determinat să desfășor acest gen de activitate este că în ultimii ani condițiile climaterice sunt tot mai dificile pentru cultivarea legumelor în câmp deschis. În astfel de condiții, este foarte dificil să livrezi consumatorului legume proaspete în orice anotimp al anului.”

Faptul că nu are studii și nici experință, nu l-a împiedicat pe fondatorul G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” să lanseze o afacere în ramura agroindustrial.

Foto: Facebook/AIPA

Pentru a lnasa afacerea, Bubuioc Octavian a aplicat la programul subvențiilor în avans pentru proiecte start-up sprijinit de Agenția de
Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel, G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” a beneficiat de un grant de 545 mii lei pentru procurarea
modulului de seră, instalarea irigării, executarea lucrărilor de montare, precum și pentru creditare. Dl Octavian spune că datorită lansării afacerii au fost create 3 locuri de muncă în spațiul rural.

“Provocarea cea mai mare pentru fermierii din Moldova este legumele de import pe piața locală, iar acest lucru ne determină să fim mai buni în domeniul nostru de activitate, inovativi și solidari. Îndemn doritorii de a crea o astfel de activitate să facă primul pas, făcând abstracție de dificultăți, pentru că acestea mereu vor apărea indiferent de succesul obținut.”

Foto: Facebook/AIPA

#premisa #agroindustrie #legume autohtone #istorie de succes #legume #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.