Legumele autohtone cultivate în spații protejate - premisă pentru dezvoltarea legumiculturii în RM. Istorie de succes

Legumele autohtone cultivate în spații protejate, devine o premisă pentru dezvoltarea sectorului legumicol din Republica Moldova. Din cauza că competitivitatea este ridicată în Republica Moldova, producătorii încearcă ametode noi de cultivare a legumelor în fază timpurie.

Pentru a crea locuri noi de muncă și pentru a cultiva legume de calitate, dl Octavian Bubuioc a lansat propria afacere de cultivare a castraveților și roșiilor în sere.

Foto: Facebook/AIPA

Gospodăria Țărănească “Bubuioc Octavian Gheorghe” este fondată în anul 2018 în satul Lăpușna, raionul Hîncești. Activitatea de bază a întreprinderii constă în cultivarea legumelor în spațiu protejat pe o suprafață de 2000m².

“Ce m-a determinat să desfășor acest gen de activitate este că în ultimii ani condițiile climaterice sunt tot mai dificile pentru cultivarea legumelor în câmp deschis. În astfel de condiții, este foarte dificil să livrezi consumatorului legume proaspete în orice anotimp al anului.”

Faptul că nu are studii și nici experință, nu l-a împiedicat pe fondatorul G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” să lanseze o afacere în ramura agroindustrial.

Foto: Facebook/AIPA

Pentru a lnasa afacerea, Bubuioc Octavian a aplicat la programul subvențiilor în avans pentru proiecte start-up sprijinit de Agenția de
Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel, G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” a beneficiat de un grant de 545 mii lei pentru procurarea
modulului de seră, instalarea irigării, executarea lucrărilor de montare, precum și pentru creditare. Dl Octavian spune că datorită lansării afacerii au fost create 3 locuri de muncă în spațiul rural.

“Provocarea cea mai mare pentru fermierii din Moldova este legumele de import pe piața locală, iar acest lucru ne determină să fim mai buni în domeniul nostru de activitate, inovativi și solidari. Îndemn doritorii de a crea o astfel de activitate să facă primul pas, făcând abstracție de dificultăți, pentru că acestea mereu vor apărea indiferent de succesul obținut.”

Foto: Facebook/AIPA

#premisa #agroindustrie #legume autohtone #istorie de succes #legume #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.