Legumele autohtone cultivate în spații protejate - premisă pentru dezvoltarea legumiculturii în RM. Istorie de succes

Legumele autohtone cultivate în spații protejate, devine o premisă pentru dezvoltarea sectorului legumicol din Republica Moldova. Din cauza că competitivitatea este ridicată în Republica Moldova, producătorii încearcă ametode noi de cultivare a legumelor în fază timpurie.

Pentru a crea locuri noi de muncă și pentru a cultiva legume de calitate, dl Octavian Bubuioc a lansat propria afacere de cultivare a castraveților și roșiilor în sere.

Foto: Facebook/AIPA

Gospodăria Țărănească “Bubuioc Octavian Gheorghe” este fondată în anul 2018 în satul Lăpușna, raionul Hîncești. Activitatea de bază a întreprinderii constă în cultivarea legumelor în spațiu protejat pe o suprafață de 2000m².

“Ce m-a determinat să desfășor acest gen de activitate este că în ultimii ani condițiile climaterice sunt tot mai dificile pentru cultivarea legumelor în câmp deschis. În astfel de condiții, este foarte dificil să livrezi consumatorului legume proaspete în orice anotimp al anului.”

Faptul că nu are studii și nici experință, nu l-a împiedicat pe fondatorul G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” să lanseze o afacere în ramura agroindustrial.

Foto: Facebook/AIPA

Pentru a lnasa afacerea, Bubuioc Octavian a aplicat la programul subvențiilor în avans pentru proiecte start-up sprijinit de Agenția de
Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel, G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” a beneficiat de un grant de 545 mii lei pentru procurarea
modulului de seră, instalarea irigării, executarea lucrărilor de montare, precum și pentru creditare. Dl Octavian spune că datorită lansării afacerii au fost create 3 locuri de muncă în spațiul rural.

“Provocarea cea mai mare pentru fermierii din Moldova este legumele de import pe piața locală, iar acest lucru ne determină să fim mai buni în domeniul nostru de activitate, inovativi și solidari. Îndemn doritorii de a crea o astfel de activitate să facă primul pas, făcând abstracție de dificultăți, pentru că acestea mereu vor apărea indiferent de succesul obținut.”

Foto: Facebook/AIPA

#premisa #agroindustrie #legume autohtone #istorie de succes #legume #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.