Legumele autohtone cultivate în spații protejate - premisă pentru dezvoltarea legumiculturii în RM. Istorie de succes

Legumele autohtone cultivate în spații protejate, devine o premisă pentru dezvoltarea sectorului legumicol din Republica Moldova. Din cauza că competitivitatea este ridicată în Republica Moldova, producătorii încearcă ametode noi de cultivare a legumelor în fază timpurie.

Pentru a crea locuri noi de muncă și pentru a cultiva legume de calitate, dl Octavian Bubuioc a lansat propria afacere de cultivare a castraveților și roșiilor în sere.

Foto: Facebook/AIPA

Gospodăria Țărănească “Bubuioc Octavian Gheorghe” este fondată în anul 2018 în satul Lăpușna, raionul Hîncești. Activitatea de bază a întreprinderii constă în cultivarea legumelor în spațiu protejat pe o suprafață de 2000m².

“Ce m-a determinat să desfășor acest gen de activitate este că în ultimii ani condițiile climaterice sunt tot mai dificile pentru cultivarea legumelor în câmp deschis. În astfel de condiții, este foarte dificil să livrezi consumatorului legume proaspete în orice anotimp al anului.”

Faptul că nu are studii și nici experință, nu l-a împiedicat pe fondatorul G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” să lanseze o afacere în ramura agroindustrial.

Foto: Facebook/AIPA

Pentru a lnasa afacerea, Bubuioc Octavian a aplicat la programul subvențiilor în avans pentru proiecte start-up sprijinit de Agenția de
Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel, G.Ț. “Bubuioc Octavian Gheorghe” a beneficiat de un grant de 545 mii lei pentru procurarea
modulului de seră, instalarea irigării, executarea lucrărilor de montare, precum și pentru creditare. Dl Octavian spune că datorită lansării afacerii au fost create 3 locuri de muncă în spațiul rural.

“Provocarea cea mai mare pentru fermierii din Moldova este legumele de import pe piața locală, iar acest lucru ne determină să fim mai buni în domeniul nostru de activitate, inovativi și solidari. Îndemn doritorii de a crea o astfel de activitate să facă primul pas, făcând abstracție de dificultăți, pentru că acestea mereu vor apărea indiferent de succesul obținut.”

Foto: Facebook/AIPA

#premisa #agroindustrie #legume autohtone #istorie de succes #legume #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.